<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>sarbatoare &#8211; In Oras &#8211; Iasi</title>
	<atom:link href="https://iasi.inoras.ro/tag/sarbatoare/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://iasi.inoras.ro</link>
	<description>Iasi</description>
	<lastBuildDate>Sat, 20 Jul 2013 00:00:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=5.9.9</generator>

<image>
	<url>https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2020/01/download.png</url>
	<title>sarbatoare &#8211; In Oras &#8211; Iasi</title>
	<link>https://iasi.inoras.ro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>La multi ani de Sfantul Ilie!</title>
		<link>https://iasi.inoras.ro/2013/07/20/la-multi-ani-de-sfantul-ilie-3026/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=la-multi-ani-de-sfantul-ilie-3026</link>
					<comments>https://iasi.inoras.ro/2013/07/20/la-multi-ani-de-sfantul-ilie-3026/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[iasi]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 20 Jul 2013 00:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Lifestyle]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://iasi.inoras.ro/2013/07/20/la-multi-ani-de-sfantul-ilie-3026/</guid>

					<description><![CDATA[<p>La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxa Romana sarbatoreste ridicarea la cer a Sfantului Mare Proroc Ilie, Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanti prooroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare facator de minuni si aducator de ploi in vreme de seceta. &#160; Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul a fost fiul lui Sovac, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2013/07/20/la-multi-ani-de-sfantul-ilie-3026/">La multi ani de Sfantul Ilie!</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxa Romana sarbatoreste ridicarea la cer a Sfantului Mare Proroc Ilie, Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanti prooroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare facator de minuni si aducator de ploi in <b>vreme de seceta</b>. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Sfantul </strong><b>Prooroc Ilie Tesviteanul</b> a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia in cetatea Tesve din Galaad (Israel). De la aceasta cetate provine numele de Tesviteanul al proorocului. In aceasta zi nu se lucreaza de teama pagubelor (traznete, ploaie, grindina), il cinstesc mai ales cojocarii, stuparii &#8211; se reteaza stupii, se duc faguri si mere la biserica spre binecuvantare si se impart de pomana. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">In traditia populara, <b>Sf. Mare Prooroc Ilie</b> este considerat ocrotitorul recoltelor si a ramas in istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credinta si curaj demn de urmat. Oamenii cred ca atunci cand se intampla fenomene meteorologice spectaculoase, Ilie de fapt traverseaza cerul cu caruta lui de foc. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Traditii de Sf. Ilie</strong></p>
<ul>
<li>
<p>In multe zone din tara, de Sfantul Ilie se mai pastreaza traditia recoltarii mierii de albine, cunoscuta sub numele de &bdquo;retezatul stupilor&#8221;. Datina este implinita de barbati credinciosi, imbracati in haine de sarbatoare.</p>
</li>
<li>
<p>In multe zone din Moldova, in aceasta zi, gospodarii mananca grau nou fiert, indulcit cu miere, pentru a avea spor in munca lor.</p>
</li>
<li>
<p>In mediul urban si rural, in ziua praznicului, gospodarii consuma fructe proaspete, cu exceptia merelor varatice. Traditia spune ca, oricine respecta acest obicei, va fi sanatos tot anul.</p>
</li>
<li>
<p>In unele sate, exista si obiceiul ca femeile sa duca la biserica numai mere varatice pentru a fi binecuvantate. In acest caz, traditia transmisa din generatie in generatie spune ca, pentru aceste femei, dupa moarte, merele sfintite se vor transforma in mere de aur.</p>
</li>
<li>
<p>In multe zone rurale, in mod discret, in ajunul sarbatorii, fetele nemaritate merg in lanurile de canepa. Imbracate in camasi albe, ele se scalda in roua asternuta pe canepa. Fata care viseaza un lan de canepa verde se va casatori cu un baiat tanar. In schimb, fata care viseaza un lan de canepa uscata se va casatori cu un barbat mai in varsta.</p>
</li>
</ul>
<p style="text-align: justify;">Ca divinitate solara si meteorologica, Sfantul Ilie provoaca <b>tunete, trasnete, ploi torentiale</b> si incendii, leaga si dezleaga ploile si hotaraste unde si cand sa bata grindina. Sarbatoarea proorocului Ilie Tesviteanul este si <b>ziua Aviatiei Romane</b>, acest sfant fiind considerat, incepand din 1913, ocrotitorul si patronul aviatorilor. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Echipa InOras.ro le ureaza &bdquo;La multi ani&rdquo; tuturor celor care isi sarbatoresc numele astazi! &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Sursa si credit foto: www.realitatea.net</p>

<a href='https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/07/27394-large.jpg' title="" data-rl_title="" class="rl-gallery-link" data-rl_caption="" data-rel="lightbox-gallery-1"><img width="560" height="800" src="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/07/27394-large.jpg" class="attachment-full size-full" alt="" loading="lazy" srcset="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/07/27394-large.jpg 560w, https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/07/27394-large-210x300.jpg 210w" sizes="(max-width: 560px) 100vw, 560px" /></a>

<span class="tags-links"><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/sarbatoare/" rel="tag">sarbatoare</a></span><p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2013/07/20/la-multi-ani-de-sfantul-ilie-3026/">La multi ani de Sfantul Ilie!</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://iasi.inoras.ro/2013/07/20/la-multi-ani-de-sfantul-ilie-3026/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Inaltarea Domnului: traditii si obiceiuri</title>
		<link>https://iasi.inoras.ro/2013/06/13/inaltarea-domnului-traditii-si-obiceiuri-2858/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=inaltarea-domnului-traditii-si-obiceiuri-2858</link>
					<comments>https://iasi.inoras.ro/2013/06/13/inaltarea-domnului-traditii-si-obiceiuri-2858/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[iasi]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 13 Jun 2013 00:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Lifestyle]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://iasi.inoras.ro/2013/06/13/inaltarea-domnului-traditii-si-obiceiuri-2858/</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pentru ca nu uitam de traditiile si sarbatorile noastre religioase, astazi va spunem &#8222;Hristos s-a inaltat!&#8221;. Potrivit credintei ortodoxe, la 40 de zile de la Invierea lui Iisus Hristos, romanii sarbatoresc Inaltarea Domnului. Se inrosesc oua, se pregatesc bucate, intocmai ca la masa de Pasti, iar oamenii se intampina cu vestita urare. &#160; Se spune [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2013/06/13/inaltarea-domnului-traditii-si-obiceiuri-2858/">Inaltarea Domnului: traditii si obiceiuri</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Pentru ca nu uitam de traditiile si sarbatorile noastre religioase, astazi va spunem &bdquo;Hristos s-a inaltat!&rdquo;. Potrivit credintei ortodoxe, la 40 de zile de la Invierea lui Iisus Hristos, romanii sarbatoresc <b>Inaltarea Domnului</b>. Se inrosesc oua, se pregatesc bucate, intocmai ca la masa de Pasti, iar oamenii se intampina cu vestita urare. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Se spune ca dupa Inviere, Iisus s-a mai aratat o data ucenicilor sai, pe <b>Muntele Maslinilor</b>, incredintandu-i de puterea sa si dandu-le ultimele invataturi. El a mancat alaturi de ucenici, asa cum facuse odinioara.&nbsp; Dupa 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfant avea sa se pogoare peste ei, daruindu-le putere si intelepciune divina pentru a merge in lume si pentru a transmite Cuvantul lui Dumnezeu. In Biblie, acesta este momentul in care se anunta a doua venire a lui Iisus, intocmai ca si Inaltarea, avand la dreapta si la stanga doi ingeri mari si luminosi.</p>
<p style="text-align: justify;">In aceasta sfanta zi, in unele zone ale tarii, se leaga frunze de nuc peste brau, pentru ca Mantuitorul le-ar fi purtat in momentul Inaltarii. In alte zone, fetele si feciorii se duc in padure sa culeaga frunze de alun cu care fac <b>vraji de dragoste</b> sau pentru a le folosi ca plante tamaduitoare. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Inaltarea Domnului: se sfiintesc plantele de leac</strong> &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">In popor, sarbatoarea Inaltarii Domnului se mai numeste si <b>Ispas</b>, dupa numele martorului ascuns, nevazut al Inaltarii. Traditia spune ca Ispas, un cioban, ascuns pe dupa pietre, a urmarit evenimentul, tacut si uimit, si mai apoi a povestit alor sai cele intamplate. De Ispas, <b>oamenii isi pun la brau frunze de nuc</b> pentru ca se crede ca si Iisus ar fi avut cand s-a inaltat la ceruri si se bat cu leustean ca sa fie feriti de rele si de boli. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">La fel si vitele sunt batute cu leustean, ca sa se ingrase, sa fie sanatoase si ferite de vrajitorii. De asemenea, la Inaltare, se taie par din varful cozilor de la vite si se ingroapa intr-un furnicar, cu urarea: &bdquo;Sa dea Dumnezeu sa fie atatia miei si vitei cate furnici sunt in acest furnicar!&rdquo;. Tot in aceasta zi se sfintesc plantele de leac &#8211; leusteanul, paltinul, alunul. Se crede ca cine moare de Ispas ajunge in Rai. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">In anumite zone se tin <b>Mosii de Ispas</b>, iar casele si mormintele sunt impodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leustean. Se fac pomeni pentru morti, impartindu-se mai ales paine calda, branza, ceapa verde si rachiu. Sunt marcate vitele si se taie mieii. Este ultima zi in care se mai pot vopsi oua rosii. Oamenii se saluta in aceasta zi cu formulele &bdquo;Hristos s-a inaltat!&rdquo; si &bdquo;Adevarat s-a inaltat!&rdquo;.&nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">
<p>Sursa: www.realitatea.net<br /> Sursa foto: www.manastireasihastriararaului.blogspot.com
<a href='https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/06/26511-large.jpg' title="" data-rl_title="" class="rl-gallery-link" data-rl_caption="" data-rel="lightbox-gallery-2"><img width="560" height="800" src="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/06/26511-large.jpg" class="attachment-full size-full" alt="" loading="lazy" srcset="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/06/26511-large.jpg 560w, https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/06/26511-large-210x300.jpg 210w" sizes="(max-width: 560px) 100vw, 560px" /></a>
</p>
<span class="tags-links"><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/sarbatoare/" rel="tag">sarbatoare</a></span><p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2013/06/13/inaltarea-domnului-traditii-si-obiceiuri-2858/">Inaltarea Domnului: traditii si obiceiuri</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://iasi.inoras.ro/2013/06/13/inaltarea-domnului-traditii-si-obiceiuri-2858/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Nebunia verde: sarbatoarea Sfantului Patrick</title>
		<link>https://iasi.inoras.ro/2013/03/17/nebunia-verde-sarbatoarea-sfantului-patrick-2388/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=nebunia-verde-sarbatoarea-sfantului-patrick-2388</link>
					<comments>https://iasi.inoras.ro/2013/03/17/nebunia-verde-sarbatoarea-sfantului-patrick-2388/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[iasi]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 17 Mar 2013 12:10:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Lifestyle]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://iasi.inoras.ro/2013/03/17/nebunia-verde-sarbatoarea-sfantului-patrick-2388/</guid>

					<description><![CDATA[<p>Foarte mult verde, multa distractie, multa bere si muzica, multi trifoi si spiridusi. Acestea sunt coordonatele zilei de astazi, cea mai cunoscuta zi din intreaga lume dedicata unui sfant, cand irlandezii de pretutindeni il celebreaza pe Sfantul Patrick, sfantul patron al Irlandei si Islandei. &#160; Considerat evanghelizatorul Irlandei, Sfantul Patrick s-a nascut in Britania, in [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2013/03/17/nebunia-verde-sarbatoarea-sfantului-patrick-2388/">Nebunia verde: sarbatoarea Sfantului Patrick</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Foarte mult verde, multa distractie, multa bere si muzica, multi trifoi si spiridusi. Acestea sunt coordonatele zilei de astazi, cea mai cunoscuta zi din intreaga lume dedicata unui sfant, cand irlandezii de pretutindeni il celebreaza pe <b>Sfantul Patrick</b>, sfantul patron al Irlandei si Islandei. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Considerat <b>evanghelizatorul Irlandei</b>, Sfantul Patrick s-a nascut in Britania, in jurul anului 385. La 16 ani a fost prins de pirati si vandut rob in Irlanda, unde a fost trimis sa pasca oile. Recastigandu-si libertatea dupa 6 ani, s-a intors in Britania. A intrat in randul clericilor, iar in 432 s-a intors in Irlanda, devenind marele apostol al acestei tari. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">In timpul foametei din Irlanda, multi irlandezi au emigrat in S.U.A., luand cu ei si traditiile lor legate de Sfantul Patrick. Asa se face ca, oriunde exista irlandezi pe aceasta planeta, in ziua de Sfantul Patrick (numita in irlandeza &bdquo;L&aacute; Fh&eacute;ile P&aacute;drai&rdquo;) acestia se imbraca frumos in verde, culoarea traditionala, si sarbatoresc cu parade vesele, animate de muzica populara, de <b>dansuri saltarete si stropite din belsug cu bere</b>. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Anul trecut, pe 17 martie, 430.000 de oameni din 161 de tari si-au unit fortele pentru a stabili doua noi recorduri mondiale care sa marcheze Ziua Sfantului Patrick si care sa transforme totodata aceasta zi in &bdquo;The Friendliest Day of The Year&rdquo;. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Manifestarile dedicate Ziua Sfantului Patrick nu se limiteaza la <b>traditionala parada din Dublin</b>. Irlandezii isi asteapta turistii in capitala Irlandei cu programe speciale de vizitare a principalelor monumente, cu spectacole si concerte live. Si cu multa bere si&nbsp;whisky. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Voi pe unde petreceti Ziua Sfantului Patrick?</p>
<p style="text-align: justify;">&nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Surse foto: www.sftravel.com / www.adevarul.ro</p>
<span class="tags-links"><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/sarbatoare/" rel="tag">sarbatoare</a></span><p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2013/03/17/nebunia-verde-sarbatoarea-sfantului-patrick-2388/">Nebunia verde: sarbatoarea Sfantului Patrick</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://iasi.inoras.ro/2013/03/17/nebunia-verde-sarbatoarea-sfantului-patrick-2388/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cei 40 de mucenici: semnificatii si traditii</title>
		<link>https://iasi.inoras.ro/2013/03/09/cei-40-de-mucenici-semnificatii-si-traditii-2361/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=cei-40-de-mucenici-semnificatii-si-traditii-2361</link>
					<comments>https://iasi.inoras.ro/2013/03/09/cei-40-de-mucenici-semnificatii-si-traditii-2361/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[iasi]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 09 Mar 2013 08:30:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Monden]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://iasi.inoras.ro/2013/03/09/cei-40-de-mucenici-semnificatii-si-traditii-2361/</guid>

					<description><![CDATA[<p>Credinciosii ortodocsi ii sarbatoresc azi pe cei 40 de Mucenici din Sevastia, soldati condamnati la moarte pentru ca si-au marturisit credinta in Iisus Hristos. Cei 40 de mucenici se aflau sub conducerea imparatului roman Licinius. Trei dintre ei erau foarte priceputi in studiul Scripturilor. Afland despre credinta lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2013/03/09/cei-40-de-mucenici-semnificatii-si-traditii-2361/">Cei 40 de mucenici: semnificatii si traditii</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Credinciosii ortodocsi ii sarbatoresc azi pe cei <b>40 de Mucenici din Sevastia</b>, soldati condamnati la moarte pentru ca si-au marturisit credinta in Iisus Hristos. Cei 40 de mucenici se aflau sub conducerea imparatului roman Licinius. Trei dintre ei erau foarte priceputi in studiul Scripturilor. Afland despre credinta lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se inchine idolilor. Acestia au refuzat si au fost intemnitati timp de 8 zile, batuti cu pietre si ademeniti cu daruri. In cele din urma, guvernatorul i-a condamnat la <b>moarte prin inghetare</b> in lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat si a iesit din lac, dar a murit in acelasi moment, locul lui fiind luat de alt soldat.</p>
<p style="text-align: justify;">In acea noapte s-au petrecut <b>mari minuni</b>: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. In zori, au fost scosi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si au fost lasati sa moara. Ramasitele lor au fost arse, iar cenusa aruncata in lac. Moastele lor au fost raspandite la diverse biserici din spatiul ortodox.</p>
<p style="text-align: justify;">Sarbatoarea crestina a Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia a generat o sarbatoare traditionala romaneasca, <b>Mucenicii sau Macinicii</b>, colacei in forma de opt, unsi cu miere si nuca.</p>
<p style="text-align: justify;">In credinta populara, in ziua mucenicilor <b>se incheie zilele babelor</b>, lasand loc zilelor mosilor, zile calde. De aceea, in aceasta zi se fac numeroase <b>ritualuri de alungare a gerului</b>. In ziua mucenicilor se deschid mormintele si portile Raiului.</p>
<p style="text-align: justify;">Traditii in diferite regiuni ale tarii:</p>
<ul>
<li>In Moldova, muceniciiau forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, si sunt copti din aluat de cozonac, apoi unsi cu miere si nuca;</li>
<li>In Dobrogea, se pastreaza aceeasi forma, dar mucenicii sunt mai mici si sunt fierti in apa cu zahar, cu scortisoara si nuca, simbolizand lacul in care au fost aruncati Sfintii Mucenici;</li>
<li>In Muntenia, pe langa &bdquo;bradosii&rdquo; (mucenici) obisnuiti, se face o Uitata pentru morti, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii il joaca in jurul focului si care este dedicat celor morti care pe timpul anului au fost uitati.</li>
</ul>
<p style="text-align: justify;">Tot in aceasta zi se vorbeste despre <b>traditia celor 40 de pahare de vin</b>, pe care barbatii trebuie sa le bea in ziua de Mucenici. Se spune ca acestea reprezinta sangele varsat de cei 40 de sfinti mucenici din cetatea Sevastei. Cei care nu pot sa bea cele 40 de pahare, e bine ca macar sa guste putin vin sau sa fie stropit cu el, pentru a avea putere intregul an.</p>
<p style="text-align: justify;">Echipa InOras.ro va ureaza o Zi a Mucenicilor frumoasa!</p>
<p style="text-align: justify;">
<p style="text-align: justify;">
<p>Sursa: www.realitatea.net Sursa foto: www.vrn.ro
<a href='https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/03/24338-large.jpg' title="" data-rl_title="" class="rl-gallery-link" data-rl_caption="" data-rel="lightbox-gallery-3"><img width="560" height="800" src="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/03/24338-large.jpg" class="attachment-full size-full" alt="" loading="lazy" srcset="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/03/24338-large.jpg 560w, https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/03/24338-large-210x300.jpg 210w" sizes="(max-width: 560px) 100vw, 560px" /></a>
</p>
<span class="tags-links"><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/sarbatoare/" rel="tag">sarbatoare</a></span><p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2013/03/09/cei-40-de-mucenici-semnificatii-si-traditii-2361/">Cei 40 de mucenici: semnificatii si traditii</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://iasi.inoras.ro/2013/03/09/cei-40-de-mucenici-semnificatii-si-traditii-2361/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La multi ani de Sfantul Ioan Botezatorul!</title>
		<link>https://iasi.inoras.ro/2013/01/07/la-multi-ani-de-sfantul-ioan-botezatorul-2128/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=la-multi-ani-de-sfantul-ioan-botezatorul-2128</link>
					<comments>https://iasi.inoras.ro/2013/01/07/la-multi-ani-de-sfantul-ioan-botezatorul-2128/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[iasi]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 07 Jan 2013 00:05:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Monden]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://iasi.inoras.ro/2013/01/07/la-multi-ani-de-sfantul-ioan-botezatorul-2128/</guid>

					<description><![CDATA[<p>Una dintre figurile centrale ale crestinismului, Sfantul Ioan Botezatorul este ultimul dintre proorocii Vechiului Testament, care face legatura cu Noul Testament. Cunoscut sub numele de &#8222;Inaintemergatorul&#8221; pentru ca l-a botezat pe Iisus in apele Iordanului, predicatorul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini. A fost fiul Elisabetei si al preotului Zaharia. Nasterea prorocului Ioan a [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2013/01/07/la-multi-ani-de-sfantul-ioan-botezatorul-2128/">La multi ani de Sfantul Ioan Botezatorul!</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Una dintre figurile centrale ale crestinismului, <b>Sfantul Ioan Botezatorul</b> este ultimul dintre proorocii Vechiului Testament, care face legatura cu Noul Testament. Cunoscut sub numele de <b>&bdquo;Inaintemergatorul&rdquo; </b>pentru ca l-a botezat pe Iisus in apele Iordanului, predicatorul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini. A fost fiul Elisabetei si al preotului Zaharia. Nasterea prorocului Ioan a fost vestita de ingerul Gavriil, in templul in care predica tatal sau. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Parintii lui Ioan mor foarte curand dupa nasterea sa. Ramanand orfan, Ioan este ingrijit un timp de o ruda, iar la varsta de 10 ani, se hotaraste sa plece in pustiu, undeva la sud de Ierusalim. Timp de 20 de ani va sta intr-o pestera, ducand o <b>viata aspra de pustnic</b>, inconjurat doar de natura si de animale. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Sfantul Ioan Botezatorul a fost ucis de Irod Agrippa, la cererea Irodiadei, cu care traia in pacat, ea fiind sotia fratelui sau, Filip. Tocmai acesta a fost si motivul pentru care lui Ioan Botezatorul <b>i s-a taiat capul</b>, pe langa fapul ca oamenii incepeau sa creada tot mai mult in predicile sale si ar fi inceput sa se revolte impotriva lui Irod. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Biserica crestina il cinsteste pe Ioan Botezatorul ca pe <strong>cel mai mare dintre sfinti</strong>, dupa Fecioara Maria. In calendarul ortodox are mai multe zile de pomenire: 24 iunie (nasterea sa, numita si Sarbatoarea de Sanziene), 7 ianuarie (ziua Sfantului Ioan ca botezator al Domnului) si 29 august (Taierea capului Sf. Ioan). &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne, aproximativ <strong>doua milioane de romani</strong> isi sarbatoresc astazi ziua onomastica, dintre care 1.429.887 sunt barbati si 527.581 sunt femei. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Echipa InOras.ro le ureaza &bdquo;La multi ani&rdquo; tuturor celor care poarta numele Sfantului Ioan Botezatorul!</p>

<a href='https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/01/23150-large.jpg' title="" data-rl_title="" class="rl-gallery-link" data-rl_caption="" data-rel="lightbox-gallery-4"><img width="560" height="800" src="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/01/23150-large.jpg" class="attachment-full size-full" alt="" loading="lazy" srcset="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/01/23150-large.jpg 560w, https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/01/23150-large-210x300.jpg 210w" sizes="(max-width: 560px) 100vw, 560px" /></a>

<span class="tags-links"><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/sarbatoare/" rel="tag">sarbatoare</a></span><p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2013/01/07/la-multi-ani-de-sfantul-ioan-botezatorul-2128/">La multi ani de Sfantul Ioan Botezatorul!</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://iasi.inoras.ro/2013/01/07/la-multi-ani-de-sfantul-ioan-botezatorul-2128/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La multi ani de Sfantul Vasile!</title>
		<link>https://iasi.inoras.ro/2013/01/01/la-multi-ani-de-sfantul-vasile-2114/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=la-multi-ani-de-sfantul-vasile-2114</link>
					<comments>https://iasi.inoras.ro/2013/01/01/la-multi-ani-de-sfantul-vasile-2114/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[iasi]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 01 Jan 2013 12:45:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Monden]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://iasi.inoras.ro/2013/01/01/la-multi-ani-de-sfantul-vasile-2114/</guid>

					<description><![CDATA[<p>In prima zi din an, romanii il sarbatoresc pe Sfantul Vasile. Episcop al Cezareii, Vasile este unul dintre cei mai importanti parinti ai bisericii ortodoxe si unul dintre cei mai mari teologi crestini. S-a nascut in Pont, in jurul anului 329. Cunoscut si sub numele de Vasile cel Mare, sfantul a studiat la Cezarea, la [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2013/01/01/la-multi-ani-de-sfantul-vasile-2114/">La multi ani de Sfantul Vasile!</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">In prima zi din an, romanii il sarbatoresc pe <b>Sfantul Vasile</b>. Episcop al Cezareii, Vasile este unul dintre cei mai importanti parinti ai bisericii ortodoxe si unul dintre cei mai mari teologi crestini. S-a nascut in Pont, in jurul anului 329. Cunoscut si sub numele de <b>Vasile cel Mare</b>, sfantul a studiat la Cezarea, la Constantinopol si Atena, remarcandu-se prin cunostintele sale de filosofie, astronomie, geometrie, medicina si retorica. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">In cautarea cailor spre perfectiune, Vasile viziteaza multe manastiri din Egipt, Siria, Palestina si Mesopotamia. La intoarcerea in Pont, el infiinteaza o manastire pe malul Irisului. Scrierile sale din acea perioada pun bazele vietii monahale sistematice, Sfantul Vasile fiind considerat &nbsp;parintele <b>monahismului oriental</b>. El s-a dedicat organizarii bisericii si a luptat pentru drepturile clerului, totodata punand un mare accent pe temeinica pregatire canonica si spirituala a preotilor. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Scrierile sale au o mare importanta teologica si au fost traduse pe tot globul. Sfantul Vasile a scris cateva carti impotriva lui Eunomius si a <b>arianismului,</b> in care apara teza Trinitatii. In &bdquo;De Spiritu Sancto&rdquo;, Vasile cel Mare trateaza chestiunea Sfantului Duh si combate anumite miscari din Macedonia care negau existenta acestuia. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Sfantul Vasile cel Mare a murit &icirc;n anul 379, la numai 49 de ani, ca un adevarat stalp al Bisericii, un punct de referinta in istoria crestinismului universal. Aproape <b>600.000 de romani</b> poarta numele sfantului, potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Numele Vasile, foarte raspandit in toata lumea crestina, provine din <b>grecescul &bdquo;basileios&rdquo;</b>, care la randul lui sta in legatura cu &bdquo;basileos&rdquo;, care inseamna &bdquo;rege&rdquo;, &bdquo;imparat&rdquo;. Latinii l-au redat prin Basilius. In prezent, se foloseste forma Vasile, cu prescurtarea populara Sile. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Echipa InOras.ro ureaza &bdquo;La multi ani&rdquo; tuturor celor care poarta numele Sfantului Vasile si va doreste o <b>prima zi a anului </b>cat mai reusita!</p>
<span class="tags-links"><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/sarbatoare/" rel="tag">sarbatoare</a></span><p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2013/01/01/la-multi-ani-de-sfantul-vasile-2114/">La multi ani de Sfantul Vasile!</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://iasi.inoras.ro/2013/01/01/la-multi-ani-de-sfantul-vasile-2114/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Prima zi de Craciun</title>
		<link>https://iasi.inoras.ro/2012/12/25/prima-zi-de-craciun-2097/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=prima-zi-de-craciun-2097</link>
					<comments>https://iasi.inoras.ro/2012/12/25/prima-zi-de-craciun-2097/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[iasi]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 25 Dec 2012 00:10:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Lifestyle]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://iasi.inoras.ro/2012/12/25/prima-zi-de-craciun-2097/</guid>

					<description><![CDATA[<p>E dimineata primei zile de Craciun. Toti ne indreptam pasii repezi spre brad, pentru ne bucura de cadourile lasate peste noapte de Mos Craciun. Dincolo de bucuria surprizelor facute celor dragi si de momentele frumoase petrecute in familie, astazi sarbatorim si Nasterea lui Iisus Hristos, una dintre cele doisprezece sarbatori domnesti (praznice imparatesti) ale Bisericilor [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2012/12/25/prima-zi-de-craciun-2097/">Prima zi de Craciun</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">E dimineata <b>primei zile de Craciun</b>. Toti ne indreptam pasii repezi spre brad, pentru ne bucura de cadourile lasate peste noapte de Mos Craciun. Dincolo de bucuria surprizelor facute celor dragi si de momentele frumoase petrecute in familie, astazi sarbatorim si <b>Nasterea lui Iisus Hristos</b>, una dintre cele doisprezece sarbatori domnesti (praznice imparatesti) ale Bisericilor bizantine, a patra mare sarbatoare dupa Pasti, Rusalii si Vinerea Mare. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Craciunul a inceput sa fie serbat de catre crestini pe 25 decembrie, dupa cel putin trei secole de la inceperea misiunii de evanghelizare a apostolilor, incepand cu secolul al IV-lea in Vest si incepand cu cel de-al V-lea secol in Est. Initial, sarbatoarea nasterii lui Hristos era tinuta pe 6 ianuarie, istoricii stiind azi ca ea se celebra deja in 336 d. Chr., la Roma. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">In aceea ce priveste Nasterea lui Iisus, cu totii stim povestea emotionanta a Fecioarei Maria: obligati sa mearga la Bethleem, Iosif si Maria se vad nevoiti sa gaseasca, printre straini, un loc potrivit pentru nasterea Mantuitorului. Ei se adapostesc intr-o pestera ce servea drept adapost pentru animale. Astfel, pruncul Iisus s-a nascut intr-o iesle incalzita de rasuflarea animalelor si a primit daruri sfinte de la <b>cei trei magi</b>. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">In credinta populara exista o alta varianta, care spune ca atunci cand Sfintei Fecioare i-a venit sorocul sa nasca, aceasta a fugit de la casa parinteasca si s-a oprit la gospodaria a doi batrani, <b>Craciun si Craciuneasa</b>. Pentru ca acestia nu i-au putut oferi un loc in casa, Maria s-a ascuns in ieslea vitelor. Imediat ce au inceput durerile nasterii, sotia lui Craciun i-a venit Fecioarei Maria in ajutor. Craciun a aflat mai tarziu de fapta sotiei sale si ca sa se razbune pe aceasta, i-a taiat mainile. Ca recompensa pentru fapta sa binevoitoare, Maria ii lipeste Craciunesei mainile la loc. Vazand minunea, batranul se caieste si ii cere iertare lui Dumnezeu, devenind astfel primul crestin si &bdquo;Sfantul cel mai batran&rdquo;. Regretand atat de mult faptele sale, a doua zi Craciun si-a impartit intreaga avere copiilor saraci, de unde s-a nascut si traditia de a face <b>daruri de Craciun</b>, in special copiilor. &nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Indiferent de legendele si povestile care circula in aceasta perioada, Craciunul ar trebui sa fie acea parte a anului cand incercam sa fim mai buni, mai generosi, mai atenti, in care ne petrecem mai mult timp cu cei dragi, in incercarea de a multumi pentru ceea ce avem in jurul nostru. &nbsp;&nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">
<p style="text-align: justify;">Echipa InOras.ro va doreste <b>Sarbatori frumoase</b> si pline de magie! &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;</p>

<a href='https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/23026-large.jpg' title="" data-rl_title="" class="rl-gallery-link" data-rl_caption="" data-rel="lightbox-gallery-5"><img width="560" height="800" src="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/23026-large.jpg" class="attachment-full size-full" alt="" loading="lazy" srcset="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/23026-large.jpg 560w, https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/23026-large-210x300.jpg 210w" sizes="(max-width: 560px) 100vw, 560px" /></a>

<span class="tags-links"><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/sarbatoare/" rel="tag">sarbatoare</a></span><p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2012/12/25/prima-zi-de-craciun-2097/">Prima zi de Craciun</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://iasi.inoras.ro/2012/12/25/prima-zi-de-craciun-2097/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ajunul Craciunului – traditii si superstitii</title>
		<link>https://iasi.inoras.ro/2012/12/24/ajunul-craciunului-traditii-si-superstitii-2096/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=ajunul-craciunului-traditii-si-superstitii-2096</link>
					<comments>https://iasi.inoras.ro/2012/12/24/ajunul-craciunului-traditii-si-superstitii-2096/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[iasi]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Dec 2012 00:00:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Lifestyle]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://iasi.inoras.ro/2012/12/24/ajunul-craciunului-traditii-si-superstitii-2096/</guid>

					<description><![CDATA[<p>Astazi este Ajunul Craciunului si tot globul se pregateste pentru a incepe cum se cuvinte Sfintele Sarbatori de Craciun. Dincolo de toate framantarile lumesti, de cumparaturi, de petreceri si intalniri cu cei dragi, seara de Ajun este o seara de bucurie si liniste sufleteasca, dedicata nasterii lui Iisus Hristos. De asemenea, in aceasta noapte, toata [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2012/12/24/ajunul-craciunului-traditii-si-superstitii-2096/">Ajunul Craciunului – traditii si superstitii</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Astazi este Ajunul Craciunului si tot globul se pregateste pentru a incepe cum se cuvinte <strong>Sfintele Sarbatori de Craciun</strong>. Dincolo de toate framantarile lumesti, de cumparaturi, de petreceri si intalniri cu cei dragi, seara de Ajun este o seara de bucurie si liniste sufleteasca, dedicata nasterii lui Iisus Hristos. De asemenea, in aceasta noapte, toata lumea il asteapta pe <strong>Mos Craciun</strong>, incarcat de daruri pentru cei care au fost cuminti tot anul.</p>
<p style="text-align: justify;">In traditia noastra populara, <strong>Ajunul Craciunului</strong> reprezinta sarbatoarea de sfarsit de an, patronata de Mos Ajun. Legendele spun ca Mos Ajun este fratele geaman al lui Mos Craciun. Fecioara Maria l-a rugat pe el, initial, ii ofere ajutorul inainte de a-l naste pe Iisus, dar pentru ca s-a considerat prea sarac, Mos Ajun a trimis-o pe Maria la casa fratelui sau, Mos Craciun, unde i s-a oferit gazduire intr-un staul.</p>
<p style="text-align: justify;">Tot in Ajunul Craciunului, se anunta nasterea Domnului, prin <strong>colinde</strong>. &nbsp;Termenul &bdquo;colinda&rdquo; este de origine latina si provine de la cuvantul latin &bdquo;calendae&rdquo;, derivat din verbul &bdquo;calare&rdquo; &ndash; a vesti. Dis-de-dimineata, copii si tineri pornesc la colindat, batand din usa in usa. Acestia sunt recompensati cu nuci, covrigi, fructe sau bani.</p>
<p style="text-align: justify;">Si pentru ca spuneam de traditiile ce trebuie respectate in Ajun, iata cateva dintre obiceiurile si <strong>superstitiile</strong> legate de intampinarea Craciunului, care se pastreaza in credinta traditionala din Romania, si nu numai:</p>
<ul>
<li>Toate lucrurile imprumutate de-a lungul anului trebuie recuperate;</li>
<li>Copiii trebuie sa manance bostan, pentru a fi sanatosi si voiosi tot anul care urmeaza;</li>
<li>Fetele nemaritate isi pot vedea ursitul, daca tin post negru si lasa peste noapte afara cateva feluri de mancare negustate, pentru alesul inimii lor. Traditia spune ca acesta va veni sa guste din mancarea pregatita, iar fata il va putea vedea;</li>
<li>Lumanarile aprinse in seara de Ajun trebuie lasate aprinse pana la final, pentru a avea noroc toata luna ianuarie;</li>
<li>In Ajunul Craciunului trebie sa daruiesti ceva unei persoane, pentru a avea parte de prosperitate in viitor;</li>
<li>Usile nu trebuie sa stea inchise, pentru a&nbsp; nu alunga <strong>norocul</strong>;</li>
<li>Luminile de Craciun din brad nu se aprind inainte de aparitia primei stele pe cer;</li>
<li>Pentru a avea noroc in anul urmator, trebuie sa maturi pragul usii;</li>
<li>La masa de Craciun trebuie sa participe un numar par de invitati;</li>
<li>Prima persoana care intra in casa in seara de Ajun trebuie sa fie un barbat, pentru a aduce noroc in casa.</li>
</ul>
<ul></ul>
<p style="text-align: justify;">Echipa InOras.ro va doreste un <strong>Craciun fericit</strong>! Si nu uitati sa fiti cuminti!</p>

<a href='https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/23025-large.jpg' title="" data-rl_title="" class="rl-gallery-link" data-rl_caption="" data-rel="lightbox-gallery-6"><img width="560" height="800" src="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/23025-large.jpg" class="attachment-full size-full" alt="" loading="lazy" srcset="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/23025-large.jpg 560w, https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/23025-large-210x300.jpg 210w" sizes="(max-width: 560px) 100vw, 560px" /></a>

<span class="tags-links"><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/sarbatoare/" rel="tag">sarbatoare</a></span><p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2012/12/24/ajunul-craciunului-traditii-si-superstitii-2096/">Ajunul Craciunului – traditii si superstitii</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://iasi.inoras.ro/2012/12/24/ajunul-craciunului-traditii-si-superstitii-2096/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La multi ani de Sfantul Nicolae!</title>
		<link>https://iasi.inoras.ro/2012/12/06/la-multi-ani-de-sfantul-nicolae-2026/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=la-multi-ani-de-sfantul-nicolae-2026</link>
					<comments>https://iasi.inoras.ro/2012/12/06/la-multi-ani-de-sfantul-nicolae-2026/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[iasi]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 06 Dec 2012 01:05:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Lifestyle]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://iasi.inoras.ro/2012/12/06/la-multi-ani-de-sfantul-nicolae-2026/</guid>

					<description><![CDATA[<p>Sfantul Nicolae, unul dintre cei mai iubiti sfinti din calendar, supranumit si &#8222;Facatorul de minuni&#8221;, este patronul Greciei, al Rusiei si al multor orase din Apusul Europei. De origine greceasca, numele sau este format din doua cuvinte: nike, &#8222;victorie&#8220; (de la nikao, &#8222;a invinge&#8220;) si laos, &#8222;popor&#8221;. Nascut in localitatea Patara din Asia Mica, in [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2012/12/06/la-multi-ani-de-sfantul-nicolae-2026/">La multi ani de Sfantul Nicolae!</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Sfantul Nicolae, unul dintre <strong>cei mai iubiti sfinti</strong> din calendar, supranumit si &bdquo;Facatorul de minuni&rdquo;, este patronul Greciei, al Rusiei si al multor orase din Apusul Europei. De origine greceasca, numele sau este format din doua cuvinte: nike, &bdquo;victorie&ldquo; (de la nikao, &bdquo;a invinge&ldquo;) si laos, &bdquo;popor&rdquo;.</p>
<p style="text-align: justify;">Nascut in localitatea Patara din Asia Mica, in cea de-a doua jumatate a secolului al III-lea, Sfantul Nicolae se tragea dintr-o familie crestina si instarita, ducand o viata sfanta inca din copilarie. Dupa moartea parintilor sai, Nicolae a devenit preot, a daruit toata averea mostenita celor nevoiasi si a plecat in pelerinaj in Palestina si Egipt. La intoarcerea acasa, poporul l-a ales episcop de Mira.</p>
<p style="text-align: justify;">La primul sinod ecumenic tinut la Niceea, in anul 325, Sfantul Nicolae este recunoscut drept un mare <strong>aparator al ortodoxiei</strong>. La acest sinod a participat si un anume Arie, care a afirmat ca Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Sfantul i-a tras lui Arie o palma, pentru a evita un conflict mai mare in cadrul Bisericii. Astfel, se spune ca de atunci a ramas obiceiul ca, pe <strong>6 decembrie</strong>, cei neascultatori sa fie loviti cu o nuia, in semn de avertisment, iar cei cuminti sa primeasca daruri.</p>
<p>Traditia mai spune ca <strong>nuielusa</strong> pe care o primesc obraznicii trebuie sa fie de mar, iar daca aceasta este pusa in apa si infloreste pana la Craciun, inseamna ca Sfantul Nicolae i-a iertat pe cei care au fost neascultatori. Sfantul ierarh Nicolae a murit in anul 340, iar din 1087, moastele sale sunt pastrate la o biserica ce-i este dedicata, in Bari, sudul Italiei.</p>
<p>Potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, azi isi serbeaza onomastica aproximativ <strong>800.000 de romani</strong>.</p>
</p>
<p style="text-align: justify;">Echipa InOras.ro le ureaza &bdquo;La multi ani&rdquo; tuturor sarbatoritilor de azi si va intreaba: <strong>voi ce ati gasit in ghetute</strong>?</p>

<a href='https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/22291-large.jpg' title="" data-rl_title="" class="rl-gallery-link" data-rl_caption="" data-rel="lightbox-gallery-7"><img width="560" height="800" src="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/22291-large.jpg" class="attachment-full size-full" alt="" loading="lazy" srcset="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/22291-large.jpg 560w, https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/12/22291-large-210x300.jpg 210w" sizes="(max-width: 560px) 100vw, 560px" /></a>

<span class="tags-links"><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/sarbatoare/" rel="tag">sarbatoare</a></span><p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2012/12/06/la-multi-ani-de-sfantul-nicolae-2026/">La multi ani de Sfantul Nicolae!</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://iasi.inoras.ro/2012/12/06/la-multi-ani-de-sfantul-nicolae-2026/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La multi ani, Andrei si Andreea!</title>
		<link>https://iasi.inoras.ro/2012/11/30/la-multi-ani-andrei-si-andreea-2006/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=la-multi-ani-andrei-si-andreea-2006</link>
					<comments>https://iasi.inoras.ro/2012/11/30/la-multi-ani-andrei-si-andreea-2006/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[iasi]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 30 Nov 2012 07:55:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Lifestyle]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://iasi.inoras.ro/2012/11/30/la-multi-ani-andrei-si-andreea-2006/</guid>

					<description><![CDATA[<p>Astazi il sarbatorim pe Sfantul Apostol Andrei, patronul spiritual al Romaniei, crestinatorul poporului roman. Pe langa el, conform statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, astazi sarbatorim si 692.902 de cetateni romani, dintre care 352.496 barbati si 340.406 femei. Din totalul romancelor, 286.592 poarta numele de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2012/11/30/la-multi-ani-andrei-si-andreea-2006/">La multi ani, Andrei si Andreea!</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Astazi il sarbatorim pe <strong>Sfantul Apostol Andrei</strong>, patronul spiritual al Romaniei, <strong>crestinatorul</strong> poporului roman. Pe langa el, conform statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, astazi sarbatorim si <strong>692.902 de cetateni romani</strong>, dintre care 352.496 barbati si 340.406 femei.</p>
<p style="text-align: justify;">Din totalul <strong>romancelor</strong>, 286.592 poarta numele de Andreea, 25.397 &ndash; Andra, 20.973 &ndash; Andrea, 7.084 de femei &ndash; Andreia, 354 &ndash; Andruta si Andrusa. Majoritatea <strong>barbatilor</strong>, respectiv, 331.475, poarta numele Andrei, 12.200 &ndash; Andras, 4.212 &ndash; Andreeas sau Andreas, 3.262 &ndash; Endre, 681 &ndash; Andreiu, 23 &ndash; Andries, 13 &ndash; Andrusa si Andruta.</p>
<p style="text-align: justify;">Revenind la Sfantul Andrei, acesta s-a nascut in Grecia si era pescar. Numele sau deriva din grecescul &bdquo;Andreas&rdquo;, care inseamna <strong>viteaz</strong>, barbatesc. Potrivit evangheliei lui Ioan, Andrei a fost, mai intai, apostolul lui Ioan Botezatorul, acesta trimitandu-l apoi sa-l urmeze pe Iisus Hristos. In enumerarile apostolilor, Andrei este mentionat mereu intre primii patru, fiind numit de multe ori <strong>&bdquo;cel intai chemat&rdquo;</strong>.</p>
<p style="text-align: justify;">Potrivit traditiei, teologilor si istoricilor,&nbsp; Sfantul Apostol&nbsp; Andrei a&nbsp; fost&nbsp; primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci. El a murit ca martir la Patras.</p>
<p style="text-align: justify;">Noaptea Apostolului Andrei este marcata si de unele obiceiuri, traditii, superstitii spectaculoase, de sorginte precrestina, vizand protectia oamenilor, locuintelor si a animalelor lor. Se spune ca in noaptea de Sfantul Andrei, hotarul dintre cele vazute si cele nevazute dispare, iar momentul este extrem de potrivit pentru prezicerea viitorului.</p>
<p style="text-align: justify;">Aceasta este <strong>&bdquo;Noaptea Strigoilor&rdquo;</strong>, fiinte care fura mintile oamenilor, roadele din livezi si chinuiesc animalele. Strigoii sunt <strong>spirite ale celor morti</strong>, care n-au mai ajuns pe taramul de dincolo. In aceasta noapte, aceste spirite devin distrugatoare, aducand boli si nefericire. De asemenea, in aceasta noapte, fetele isi pot visa ursitul, daca isi pun sub perna busuioc sfintit.</p>
<p style="text-align: justify;">&nbsp;</p>
<p style="text-align: justify;">Echipa InOras.ro ureaza &bdquo;La multi ani&rdquo; tuturor celor care poarta numele Sfantului Andrei sau derivate de la acesta si le doreste distractie placuta!</p>

<a href='https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/11/22213-large.jpg' title="" data-rl_title="" class="rl-gallery-link" data-rl_caption="" data-rel="lightbox-gallery-8"><img width="560" height="800" src="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/11/22213-large.jpg" class="attachment-full size-full" alt="" loading="lazy" srcset="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/11/22213-large.jpg 560w, https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2012/11/22213-large-210x300.jpg 210w" sizes="(max-width: 560px) 100vw, 560px" /></a>

<span class="tags-links"><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/sarbatoare/" rel="tag">sarbatoare</a></span><p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2012/11/30/la-multi-ani-andrei-si-andreea-2006/">La multi ani, Andrei si Andreea!</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://iasi.inoras.ro/2012/11/30/la-multi-ani-andrei-si-andreea-2006/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
