Am decis sa mai povestim cate ceva despre tehnologia 5G. Pentru ca e un subiect tot mai dezbatut am vrea sa continuam sa explicam ce stim despre internet la viteza 5G. In ciuda teoriilor alarmiste ar fi totusi bine sa fim informati .
Există, totuși, un pericol cu 5G
Există însă un pericol: sistemul de prognoză meteo ar putea fi dat peste cap. Dar aici ține de modul în care sunt alocate frecvențele. Sateliții care monitorizează fenomenele meteo folosesc frecvența 23,8 GHz la care vaporii de apă emit un semnal recepționat de instrumentele de analiză. Grija e că rețelele 5G ar putea ajunge să emite pe această frecvență și, implicit, să dea peste cap senzorii. În România ai văzut spectrul, dar în SUA, de exemplu, FCC a pornit licitații și aproape de 23,8 GHz. La fel ca mai sus, ține de țară și de ce face și cum reglementează. În meteorologie, mai sunt folosite frecvențele 36 – 37 GHz, 50 GHz și 86 – 92 GHz. Soluția? Evitati aceste frecvențe.
Cât despre păsările moarte din cauza 5G, acel mit urban a fost demontat.Testul a fost făcut în iunie, păsările au murit în noiembrie. Dar povestea, ei bine, a circulat excelent pe Facebook. Pe 5 noiembrie, Orange și-a anunțat oficial lansarea 5G, iar România a fost prima țară în care a făcut acest pas.
Când trece România la 5G?
Lansările de 5G în România au fost făcute, deocamdată, pe rețeaua 4G, cum ziceam mai sus. Atunci când ANCOM va porni licitația anul acesta, vor fi vândute blocuri de frecvențe în valoare totală de 580 milioane de euro. Ce înseamnă asta? Ei bine, în funcție de cât vor operatorii să cumpere, își asigură infrastructură pentru șase, 10 sau 15 ani pe anumite frecvențe. Mai jos vezi cât are fiecare de cheltuit și pentru ce anume. Deocamdată, 5G e în București, Cluj, Iași și în alte câteva locuri din orașele mai mari din România.
45 milioane euro pentru un bloc pereche de 5 MHz în banda de 700 MHz / valabilitate: 15 ani
11,25 milioane euro pentru un bloc nepereche de 5 MHz (SDL) în banda de 700 MHz / valabilitate:15 ani
30 milioane euro pentru un bloc pereche de 5 MHz în banda de 800 MHz / valabilitate: 10 ani
5 milioane euro pentru un bloc nepereche de 5 MHz (SDL) în banda de 1500 MHz / valabilitate: 15 ani
6 milioane euro pentru un bloc pereche de 5 MHz în banda de 2600 MHz / valabilitate: 15 ani
1 milion euro pentru un bloc nepereche de 5 MHz în banda 3400-3490 MHz pentru perioada 2020-2025 / valabilitate: 6 ani
3,5 milioane euro pentru un bloc nepereche de 10 MHz în banda 3400-3800 MHz pentru perioada 2026-2035 / valabilitate: 10 ani
Licitația de spectru din 2020 are în vedere spectrul din banda 3,4 – 3,8 GHz pe două perioade de timp: între 2020 și 2025, între 2026 și 2035. De asemenea, în licitația din acest an vor fi disponibile și porțiuni de spectru din alte benzi rămase disponibile în urma ultimei licitații din 2012. În urmă cu șapte ani era însă vorba de 4G.
La ce o să te ajute tehnologia 5G?
Dacă 4G a fost despre streaming, 5G e despre sectorul auto, orașe inteligente și streaming video la o calitate nemaivăzută până acum. Dar nu peste noapte. Toate acestea, de la 5G până la mașini autonome, vor fi dezvoltate pe tehnologia de acum, dar în următorii 10 ani nu te aștepta la salturi tehnologice incredibile. Pur și simplu nu se poate din rațiuni de amortizare a costurilor și de transformare a orașelor. Ca exemplu, cu viteze de aproximativ 20 de ori mai rapide decât rețelele 4G, utilizatorii dintr-o rețea 5G pot descărca un întreg sezon al unei emisiuni TV în doar câteva minute, pot juca jocuri cloud cu o grafică impresionantă, pot transmite videouri în 4K fără întrerupere și vor fi tot mai multe aplicații de realitate virtuală și realitate augmentată. Avantajele 5G, la nivel de infrastructură, sunt următoarele: latență mai mică, lățime de bandă mai mare. În cuvinte mai umane, latența 4G e la circa 50 de milisecunde, în timp ce 5G poate ajunge la 1 milisecundă. Latența e, pur și simplu, timpul de răspuns. Dacă ai o mașină autonomă pe străzi, de exemplu, vrei ca între ea și serverul central să fie un timp de răspuns extrem de scurt.
Între semafoare și centrul de control vrei timp de răspuns scurt. Între un avion și Pământ vrei un timp de răspuns scurt. Comunicarea între dispozitive, via internet, e astfel aproape în timp real, de unde și potențialul pe care tehnologia 5G îl are. În ceea ce privește lățimea de bandă, înseamnă că printr-un port de internet, cum ar fi o antenă GSM, pot trece mai multe conexiuni în același timp. De exemplu: o casă inteligentă poate avea de la un senzor până la o mie. Dar toți aceștia trebuie conectați printr-un singur port, adică printr-o singură antenă GSM. Poți privi lățimea de bandă ca o țeavă imensă prin care poate trece și un om, dar și 100 de oameni în același timp. De ce ne-ar trebui așa ceva?
Ei bine, pentru că Internetul nu mai e acum doar despre un calculator al tău conectat la web. În medie, oamenii au între 3 și 10 dispozitive conectate la Internet, de la tabletă la telefon și, mai nou, chiar și ceas. Mai pune pe listă o mașină inteligentă, un bec inteligent, un frigider inteligent și lista deja e cam mare. Sau, dacă vrei, gândește-te cum e la proteste. Pe o conexiune 5G, 100 mii de oameni se pot conecta la Internet mult mai ușor decât pe 4G. Și mai e un lucru pe care îl introduce 5G: conceptul de „slicing”. Asta înseamnă că poți avea mai multe rețele logice adaptate la diferite tipuri de servicii în aceeași rețea fizică. Practic, se adaptează la nevoi și cerințe. Tot acest univers conectat și interconectat se va dezvolta în următorii 10 până la 20 de ani. Nu va fi peste noapte. În egală măsură vor fi teorii despre cum 5G sau 6G ne vor ucide cu cancer și ars de piele. Deocamdată, dovezi în acest sens sau cercetări științifice care să certifice conspirațiile nu există. Poți trăi, desigur, într-un glob de cristal și bule de plastic sau poți vedea că nu toate industriile conlucrează să ucidă cetățeni obișnuiți. Cetățeni care, în esență, trebuie să finanțeze tehnologia asta.