Expozitia deschisa la Muzeul Unirii prezinta publicului iesean o foarte valoroasa piesa de broderie bizantina (123,8 x 94,2 cm), brodata in Moldova lui Stefan cel Mare, pe matase purpurie cu fir de argint si argint aurit, intr-o tehnica remarcabila. Piesa se afla pe lista scurta a celor mai importante obiecte din Tezaurul cultural al Romaniei. Ea a fost estimata la valoarea de 7,5 milioane de euro. In prezent, dupa restaurare, broderia se expune intr-o caseta etansa, umpluta cu heliu, gaz care stopeaza procesul de imbatranire a broderiei.
Muzeul National de Istorie a Romaniei, intr-un gest remarcabil de deschidere fata de publicul din tara, a facut un efort deosebit (inclusiv financiar) pentru a expune aceasta piesa la Iasi. Asa cum aprecia directorul acestui Muzeu, domnul Ernest Oberländer-Tarnoveanu, ocazia este una foarte rara; generatia noastra probabil ca nu va mai avea ocazia de a mai vedea, la Iasi, acest stindard.
Stindardul lui Stefan cel Mare a devenit cunoscut in intreaga lume prin participarea la cateva importante expozitii internationale:
– 1999, la Trieste (Italia), Expozitia „Cristiani d’Oriente”;
– 2004, la New York, la Metropolitan Museum of Arte, Expozitia „Byzantium. Faith and Power”;
– 2004, Vatican, Salonul Sixtin, Expozitia „Stefan cel Mare – punte intre Orient si Occident”
– 2009, Londra, Expozitia „Byzantium. 330-1453”, organizata de Royal Academy of Arts.
Broderia il reprezinta pe Sf. Mc. Gheorghe intr-o ipostaza mai putin obisnuita: nu calare pe cal, ci asezat pe un tron, primind cununa de martir de la doi ingeri; tronul crestin este asezat deasupra unui balaur cu trei capete, invins, reprezentand paganatatea (Imperiul Otoman). Modelul iconografic a fost luat probabil, de pe o icoana „imparateasca”, asemanatoare celei pastrate la Manastirea Neamt (reprodusa in catalog).
Inscriptia ce inconjoara imaginea, scrisa in slavona aminteste de rugaciunea lui Stefan Voievod, la anul 7008 (1500): „O, martirule si biruitorule mare, Gheorghe, cel care in nevoi si in nenorociri esti grabnic sprijinitor si fierbinte ajutator si celor intristati bucurie nespusa, primeste de la noi si aceasta rugaciune a smeritului tau rob, Domnul Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei, si pazeste-l neatins in lumea aceasta si in cea viitoare, prin rugaciunile celor ce te cinstesc, ca sa te proslavim pe tine in veci, amin. Si s-au facut in anul 7008 (=1500), iar al domniei mele al 43-lea”.
Broderia s-a pastrat multa vreme la manastirea Zografu de la Muntele Athos, care are hramul Sf. Gheorghe. Nu se stie insa, cand a ajuns acolo. Stefan cel Mare a fost unul din ctitorii importanti ai acestei biserici athonite, unde a daruit sume insemnate de bani, odoare si unde a realizat si diverse constructii. Faptul ca inscriptia nu mentioneaza aceasta manastire ca destinatar si nici nu e scrisa in limba greaca, arata ca Stefan Voda nu a comandat-o pentru a o dona la Zografu si ca, initial broderia a avut o alta destinatie. De altfel, la 1500, Stefan era in razboi cu Imperiul Otoman, iar piesa nu ar fi avut cum sa ajunga la Muntele Athos, traversand un imperiu ostil…
Formula de „stindard liturgic” sugereaza ca ar putea fi vorba despre un steag de lupta si nu despre o piesa de cult. Ea putea fi insa si o poala de icoana sau, mai curand, un prapur bisericesc, cu rolul cunoscut in timpul ceremoniilor de cult. Pentru aceasta identificare pledeaza si informatia lui Th. T. Burada, potrivit careia, la 1882, piesa avea, pe a doua fata, reprezentarea Inaltarii Domnului, astazi disparuta.
Pe la 1900 Statul Roman a facut o oferta manastirii Zografu de a rascumpara aceasta broderie cu valoare simbolica deosebita pentru noi, insa detinatorii au cerut in schimb, fie retrocedarea Manastirii Dobrovat, cu proprietatile ei (secularizate la 1863), fie fabuloasa suma de 100.000 lei-aur.
Broderia a fost redobandita de Statul Roman in 1917, cu ajutorul Armatei Franceze desfasurata in zona Athosului. Piesa a fost inmanata consulului Romaniei de la Thessalonic, dl. Gheorghe C. Ionescu. De aici stindardul a plecat spre Paris, cu o nava militara franceza. In capitala Frantei, broderia a asteptat sfarsitul razboiului in seiful unei banci. In anul 1919, ministrul Romaniei la Paris, dl. Alexandru Lahovari, a primit broderia, in cadrul unei solemnitati deosebite desfasurate la Universitatea Sorbona. Stindardul a ajuns in tara la sfarsitul aceluiasi an, 1919, fiind depus la Muzeul Militar. In anul 1970, piesa a fost transferata la Muzeul National de Istorie, in colectia careia se afla in prezent.
Broderia a fost restaurata de un specialist de marca, Spiridonia Macri, intre anii 2005-2009. S-a constatat ca, inainte de 1898, calugarii de la Zografu au inlocuit campul de matase purpurie a broderiei (foarte uzat) cu o catifea de culoare grena. Au decupat broderiile si le-au lipit cu clei de oase pe noul suport. La restaurare, s-au mai gasit fragmente din suportul original, de matase rosie. Pe aceasta baza, catifeaua a fost inlocuita cu un suport de matase foarte asemanator celui original, ceea ce sporeste valoarea broderiei. Restaurarea a continuat apoi, pana in anul 2011, totalizand sapte ani si jumatate de munca pentru a fi adusa in stare optima.
Stindardul lui Stefan ce Mare a fost prezentat, intr-o expozitie-eveniment de la Chisinau, in perioada 27 aug.-10 sept. 2011, fiind prima piesa romaneasca de asemenea valoare care a fost expusa in capitala Republicii Moldova. Cu acel prilej a fost editat si un excelent Catalog, care aduna intreaga informatie istorica legata de aceasta piesa de exceptie.
Aducerea la Iasi a stindardului liturgic al lui Stefan cel Mare reprezinta darul de suflet pe care Complexul Muzeal National „Moldova” il face locuitorilor Iasului, in ajunul zilei nationale si a Sfintelor Sarbatori de iarna. Aceasta exceptionala broderie va putea fi admirara de catre vizitatori la etajul Muzeului Unirii din Iaşi, pana pe 13 decembrie a.c./ Sorin Iftimi
