Pentru cei care nu stiu ce sa faca sau care doresc sa aleaga doar unele datini, le oferim sansa de a cunoaste toate obiceiurile nuptiale din zona noastra.

Acestea se impart in 3 categorii: obiceiurile de la casa miresei, de la Biserica si de la petrecere.

Acasa la mireasa:

• Gatitul miresei se face de catre nasa impreuna cu fetele din casa. Nasa va pune pe o tava toate cele necesare gatitului, ii va aranja miresei voalul si coronita. Mireasa va fi gatita cu fata spre rasarit, cantandu-i-se in acelasi timp si melodia caracteristica  “Ia-ti mireasa ziua buna”. Domnisoara de onoare ii va oferi miresei o oglinda mai mare in care aceasta sa observe cum este aranjata. La sfarsit, nasa ii ofera miresei buchetul, dupa care si ea, la randul ei urmeaza sa puna florile in piept mirelui, nasilor, respectiv socrilor mici si mari.
• Cerutul miresei: Mirele vine cu alai si muzica (dupa cum doreste) acasa la mireasa unde bate la usa si intreaba de aceasta. Mama miresei sau o ruda apropiata incearca sa ii ofere, sa ii propuna o alta viitoare sotie (imbraca o  femeie sau un barbat cu ceva alb) si cere bani mirelui pentru a o cumpara. Intre timp, fetele tinere necasatorite din casa ascund mireasa in spatele lor, pana cand mama se hotaraste sa o dea. Mirele trebuie sa ii daruiasca  atunci un cadou acesteia, in general o bijuterie (cercei pe care ii poate purta chiar in ziua nuntii, un inel, etc.).
• Hora miresei se face dupa ce mireasa a fost gatita, in fata blocului sau a casei. La hora participa nuntasii, membri ai familie miresei, respectiv ai mirelui. Hora aceasta  poarta numele de “Nuneasca” si este pornita de  catre nasa cu fina, dupa care intra in joc nasul, mirele, continuand cu restul nuntasilor.
• Turta miresei se arunca in fata blocului sau a casei. Mireasa se urca pe un scaun, iar nasa rupe in fata ei turta in 4 parti. Mireasa musca din fiecare bucata si arunca turta in toate cele 4 zari.
• Iertaciunea este un obicei vechi, mai rar respectat in ultimii ani, in care mirii se asaza in genunchi si  cer iertare parintilor  inainte de a pleca la biserica.

La Biserica:

• Bomboane in Biserica se dau dupa inchierea slujbei de catre cineva din familie. Candva, bomboanele acestea erau aruncate pe jos, acum insa miresele prefera sa le ofere celor prezenti,  dintr-un cos pe care o persoana il plimba de la invitat la invitat. Nici una din aceste doua variante nu este gresita.
• Calcatul pe picior se practica intre mire si mireasa, in biserica, in timp ce se inconjoara masa. Se spune ca cel care il va calca primul pe celalalt pe picior, acela va conduce in casa.
• Aruncatul cu orez sau grau la iesirea din biserica asupra mirilor se practica pentru ca se spune ca aduce belsug. Traditia propune  ca mirii sa iasa din biserica mergand pe petale de trandafiri pentru a le fi viata cat mai usoara, in timp ce nuntasii ii presara  cu orez si grau pentru un trai imbelsugat.
• Galeata cu apa se asaza  in fata mirilor inainte de a intra pe poarta bisericii. Portile se inchid, nepermitandu-le acestora accesul in interior. Mirele sau nasul pun bani in galeata cu apa, iar mireasa o varsa cu piciorul.  Cine a tinut calea mirilor ia banii din galeata si deschide portile.

La petrecere:

• Dansul mirilor este momentul in care invitatii sosesc la petrecerea careia  mirele si mireasa ii dau startul. Acest dans ofera invitatilor ocazia de a vedea cuplul proaspat casatorit dansand pentru prima oara in calitate de sot si sotie. Candva acest dans era reprezentat doar prin vals lent sau vals vienez, insa mireasa moderna a inlocuit cu timpul valsul,  ajungandu-se la un “dirty dancing” sau chiar rock’n’roll.  
• Hora stolnicilor se facea candva tot la inceputul nuntii, de catre oamenii care au participat la organizare si la  servitul mancarurilor la mese. Insa, in vremea noastra nuntile sunt organizate de agentii, iar mancarea este servita de ospatari. A devenit astfel hora ospatarilor, care se face la restaurant daca ospatarii doresc si li se permite de catre conducere. Este un obicei frumos, dar care, in timp, si-a pierdut din importanta.
• Furatul miresei se mai practica si in zilele noastre. Doi- trei tineri fura mireasa si unul din ei se intoarce la nunta cu pantoful miresei pentru a cere mirelui recompensa. Acesta rascumpara mireasa si plateste tinerilor ce i s-a cerut. Aceasta traditie transmite mirelui mesajul ca nu ar trebui sa piarda mireasa din ochi nici o clipa. Desigur, sunt si nunti la care mirele nu permite furatul miresei, pazind-o bine. Daca se intampla ca ea sa fie furata inainte de miezul noptii, se spune ca nasul trebuie sa plateasca recompensa, daca este furata dupa ora 12, mirele plateste recompensa.
• Jucatul gainii se face de catre o femeie, dupa ce s-a servit deja friptura nuntasilor. Aceasta gaina rumenita si impodobita este jucata desupra capului, printre mese, pana la masa nasilor si oferita acestora din partea mirilor. Nasul este cel care trebuie sa plateasca gaina.
• Aruncatul buchetului este o traditie care s-a pastrat si in zilele noastre. Spre finalul nuntii, mireasa se asaza in mijlocul salii/ringului. In spatele ei stau toate fetele nemaritate de la nunta. Mireasa arunca buchetul  spre ele  fara sa se uite, iar cea care  il prinde se spune ca se va marita prima.
• Aruncatul jartierei are loc dupa aruncatul buchetului. Mireasa se asaza pe un scaun si isi ridica putin rochia, atat cat sa se vada jartiera pe care mirele o da jos de pe piciorul acesteia  (mai nou acum mirele da jos jartiera cu dintii), dupa care si el arunca jartiera baietilor necasatoriti  care s-au asezat in linie in spatele lui. Candva, tanarul care prindea jartiera invita la dans tanara care a prins buchetul.
• Legatoarea sau dezgatitul miresei, are loc spre dimineata, cand nasa scoate voalul miresei si il inlocuieste cu un batic sau palarie. Tot nasa este cea care ia si florea mirelui din piept. Voalul si floarea se pun domnisoarei si cavalerului de onoare sau unor tineri necasatoriti. Nasa serveste pe cei din jur cu bomboane si lichior, dand startul horei femeilor, impreuna cu mireasa si domnisoara de onoare. Acest schimb de la voal la batic simbolizeaza transformea miresei in “fata de casa”.

Articolul Traditii si obiceiuri de nunta apare prima dată în In Oras - Iasi.

Intalnirea Marilor Fermieri din Moldova este primul eveniment din seria celor organizate sub umbrela AGRALIM. Evenimentele AGRALIM organizate in acest an la Iasi reprezinta cele mai importante evenimente dedicate sectorului agricol din Regiunea de Nord-Est si se adreseaza tuturor categoriilor de public direct interesate de aceste domenii:

• antreprenori in agricultura;
• fermieri cu exploatatii zootehnice;
• fermieri cu exploatatii vegetale;
• ingineri agronomi si zootehnisti;
• medici veterinari;
• reprezentanti ai institutiilor publice subordonate MADR;
• reprezentanti ai institutiilor publice locale si regionale.

Intalnirea Marilor Fermieri din Moldova, organizata pe 6 iunie la Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa si-a propus sa creeze un cadru optim de dialog intre toti factorii de decizie din acest sector de activitate (mari fermieri, companii de profil, reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale), care, impreuna au identificat si gasit solutii pentru problemele din agricultura din Regiunea Moldovei.  

In prima parte a zilei a avut loc o Intalnire consultativa la nivel regional, in care au fost dezbatute principalele probleme ale fermierilor din zona de Nord-Est: lipsa unei strategii nationale pentru agricultura, nivelul subventiilor sau lipsa spatiilor de depozitare si a pietelor de desfacere, legea asigurarilor in agricultura, impozitarea, legea Camerelor Agricole si liberalizarea pietei funciare.  

In a doua parte a zilei a avut loc o Intalnire consultativa la nivel national, unde au participat in calitate de invitati de onoare: Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale; Cristian Adomnitei, Presedintele Consiliului Judetean Iasi; Daniel Botanoiu, Secretar de Stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale; Gheorghe Benu, Director General al Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura; George Turtoi, Director General APDRP si Adi Florinel Barbu, Director General ANIF.  

In ceea ce il priveste pe Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, acesta a promis in cadrul Intalnirii Marilor Fermieri din Moldova, cresterea sumelor alocate din fonduri europene. „Va exista o facilitate pentru tinerii fermieri. Sprijinul pe suprafaţa va fi crescut cu 25% pentru fermierii de pana la 40 de ani. Aceasta masura va fi luata pentru a incuraja intinerirea populaţiei care lucreaza in agricultura, dar si pentru menţinerea tinerilor in mediul rural”, a afirmat Daniel Constantin.  

Intalnirea Marilor Fermieri de la Ruginoasa a deschis seria evenimentelor care vor fi organizate in acest an pentru agricultorii din zona de Nord-Est. In ultima saptamana din septembrie sunt programate patru manifestari de o importanta majora pentru zona Moldovei:

• Targul pentru fermieri si industrie alimentara AGRALIM (in perioada 26-29 septembrie 2013);
• Forumul Agricol (26-27 septembrie 2013);
• Balul Fermierilor (26 septembrie 2013);
• Festivalul Naturii (27-29 septembrie 2013).

Articolul Fermieri din toata Moldova s-au intalnit la Ruginoasa cu reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale apare prima dată în In Oras - Iasi.

Calendarul gastronomic reflecta modul de alimentare din comunitatile traditionale ale zonei de nord – est a Romaniei, respectiv jumatatea nordica a Moldovei, reprezntata teritorial de judetele Neamt, Iasi, Botosani si Suceava. Astazi o parte din comunitati isi regleaza viata si modul de alimentare dupa calendarul religios,(preponderent cel ortodox – ceea ce inseamna 4 perioade determinate de post si 2 zile ale saptamnii sun incidenta restrictiilor alimentare).

Comportamentul alimentar in comunitatile traditionale este conditionat si de resursele mediului geografic in care vietuiesc comunitatile, fiind determinat de anul astronomic ce regleaza calendarul agrar si pastoral. 

Modul de hranire traditional din zona de NE a Romaniei este ritmat sezonier cu perioade de post. Participarea la o masa traditionala este si o experienta culturala, intrucat comportamentul alimentar, marcat si spiritual, face parte din profilul unei comunitati:cu aceleasi ingrediente, comunitati distince vor vrea mancaruri distincte, pe care le vor si consuma diferit.

Reprezentarea sistemului alimentar in acest calendar gastronomic este secventiala, iar scopul ei este acela de a populariza cultura alimentara a populatiti in zonele anuntate. Structura acestuia este:

– Sarbatorile de iarna (25 decembrie – 7 ianuarie)
– Caslegile de iarna (8 ianuarie – inceputul Triodului)
– Saptamana Alba (saptamana ce premerge Postul Mare)
– Postul Mare 
– Perioada Pascala
– Perioada Penticostarului
– Postul Sfintilor Apostoli
– Caslegile de vara (30 iunie – 1 august)
– Postul Sfintei Marii (1-15 august)
– Caslegi de toamna 1 (16august – 14 septembrie)
– Caslegi de toamna 2 (15 septembrie – 15 noiembrie)
– Postul Craciunului (15 noiembrie – 24 decembrie)

Este un calendar atipic, un calendar ce prezinta obiceiurile alimentare din nordul Moldovei, un calendar ce prezinta principalele alimente din aceasta zona. Se adreseaza unui turist de top cu un grad de educatie ridicat, „foarte plimbat”, ce a avut contact cu multe culturi diferite, ce poate aprecia astfel de culturi. 

Fiind un proiect cu finantare externa, acesta nu este destinat vanzarii, ci va fi distribuit gratuit Ministerului Afacerilor Externe, Patriarhiei Romane, principalilor operatori de turism si centrelor culturale. Acesta este un patrimoniu ce trebuie sa convinga  turistii sa vina in regiunea de NE a Romaniei. 

Echipa de proiect:
Muzeul Etnografic al Moldovei: Eva Giosanu (Director Proiect), Victor Munteanu (sef sectie), Mihaela Onofrei, Marcel Lutic, Ovidiu Focsa, Angelica Olaru, Eutasia Gela Rusu.
Asociatia Prosupport: Marius Olariu
Coordonator evenimente: Ioana Rusu
Traducere: Vladina Munteanu
Fotografie: Eduard Lucaci, Ovidiu Rusu

Parteneri: Asociatia Prosupport

Colaboratori:
Muzeul Satului Bucovinean, Suceava
Primaria Bosnaci, Suceava
Florentina Buzenschi, Muzeul Etnografic Piatra Neamt
Emilia Gross, Pannkookenhus, Huzum, Germania
Profesor Elena Ietcu
Profesor Valentina Marincean

Articolul Un altfel de calendar. Un calendar gastronomic apare prima dată în In Oras - Iasi.

Inca de dimineata, cand soarele abia isi arata razele, iar elevii mergeau catre scoala, talentatii si-au etalat abilitatile in fata Hotelului Unirea, acolo unde au loc preselectiile din acest an.  De astazi si pana joi, juriul va avea sarcina de a urmari toate talentele venite nu doar de pe plaiurile moldave pentru ca vineri si sambata sa le afiseze si publicului la Casa de Cultura a Studentilor. Intrarea va fi libera, iar locurile limitate. Vor fi doua editii de prezentare, una de la ora 12:00 si o alta de la ora 19:00. In deschidere va dansa si baletul lui Edi Stancu.

In continuare aveti cateva fotografii cu moldovenii care au facut cateva demonstratii publice in Piata Unirii.

Articolul Caravana „Romanii au talent”, la Iasi apare prima dată în In Oras - Iasi.