Istorici, specialiști în domeniul științelor politice, profesori universitari și pasionați de acest subiect s-au reunit la universitatea ieșeană pentru a dezbate asupra a ceea ce a fost și a rămas întipărit în memoria colectivă a societății românești, de atunci și din prezent, cu privire la 23 august 1944. Ziua de 23 august a rămas în mintea românilor drept cea mai importantă sărbătoare comunistă, atunci când se organizau tot felul de activităţi în „cinstea” lui Nicolae Ceauşescu. Istoricii mentioneaza că 23 august 1944 este ziua în care România a trecut de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial, și au întors armele împotriva foştilor aliaţi, nemţii.

„23 august înseamnă istoria României, un eveniment controversat. În perioada regimului comunist această zi era una de sărbătoare. Există diferite interpretări de-a lungul istoriei cu privire la acest moment, care rămâne unul important și care marchează intrarea într-o nouă epocă. 23 august 1944 nu putea lipsi din calendarul activităților gândite în cadrul proiectului „După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est”, a declarat Prof.univ.dr. Sorin Bocancea, coordonatorul proiectului.

În deschiderea evenimentului, Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul Universității „Petre Andrei” din Iași, a citit mesajul transmis de Casa Regală a României cu prilejul organizării acestei manifestări. ”Majestatea Sa Regele Mihai I al României a primit cu vie consideraţie amabila solicitare de a transmite un mesaj în cadrul dezbaterii „23 august, după 70 de ani” care va avea loc la Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, în ziua de 23 august 2014. Majestatea Sa apreciază în mod special iniţiativa dumneavoastră şi vă urează succes şi inspiraţie la împlinirea acestui eveniment dedicat actului de la 23 August. Secretariatul General al Majestăţii Sale este autorizat să vă transmită două fragmente culese din volumul domnuluiMircea Ciobanu, „Convorbiri cu Mihai I al României”. Cele două paragrafe pot fi citate în deschiderea dezbaterii, cu precizarea că nu constituie un mesaj din partea Majestăţii Sale Regelui”.

Prezent la eveniment, Prof.univ.dr. Ion Agrigoroae a vorbit despre contextul intern și extern al României în momentul 23 august 1944, susținând că „din punctul meu de vedere vorbim de o lovitură de stat cu o implicare puternică a armatei. O chestiune de la care provin multe necazuri este faptul că în al doilea Război Mondial s-a creat o alianță împotriva naturii. Am fost predați cu totul Uniunii Sovietice, iar razboiul a fost prelungit si din cauza tezei înfrângerii necondiționate, perpetuată de americani și englezi”. Mai mult, în ceea ce privește instaurarea regimului comunist după 23 august 1944, profesorul Agrigoroae consideră că ”Regele Mihai nu poate fi acuzat că ar fi provocat acest lucru. Este vorba de o rezistență, de o atitudine, iar cei care îl atacă pe Rege utilizează chestia cu civilii. Regele Mihai era singurul care putea da ordinul de arestare a Mareșalului Antonescu. Armata română a executat mare parte din ordinele venite de la rege, mai ales prin întoarcerea armelor împotriva Germaniei”.

Istoricul Dorin Dobrincu a evidențiat faptul că pe 23 august România era într-o situație fără ieșire și orice opțiune implica riscuri majore. ”Avem 70 de ani în spate, din care mai bine de 40 sunt profund ideologizați, marcați de monopolul Partidului Comunist Român. România, în momentul 23 august, nu era un stat democratic. Regimul Antonescu era mai mult decât o dictatură militară, avea și impplicații fasciste. Nu putem trece peste al II-lea Război Mondial și intrarea României în război din 1940, pentru că atunci statul român a fost distrus. Tot în 1940 se introduce în țara noastră un sistem rasist prin decretele din 8 august 1940. Atunci are loc definirea evreului si pe acest model aveau să clădească ulterior Antonescu și legionarii”.

Prof.univ.dr. Cătălin Turliuc susține că ziua de 23 august a avut parte de nenumărate interpretări, iar ”manifestarea de astăzi nu este decât un exercițiu de memorie pe care îl facem pentru a înțelege ce s-a întâmplat pe 23 august. Primul Război Mondial, pentru că tot se împlinesc anul acesta 100 de ani de la declanșarea lui, nu a fost unul ideologizat, așa cum s-a întâmplat cu cel de-al doilea. În context internțional, pe 23 august era eliberat Parisul, oraș cu mult mai important decât ceea ce se îmtâmpla la noi la acea dată.A pune evenimentul într-o cheie ideologică presupune și o prezentare și clarificare a consecințelor de la 23 august 1944 în România”.

Conf.univ.dr. Constantin Manolache, prodecanul Facultății de Drept din cadrul UPA și fost profesor la Academia Militară din București, a precizat că parada anuală a oamenilor muncii în ziua de 23 august a reprezentat cel mai important eveniment național și internațional, organizat și condus de Partidul Comunist Român, În ceea ce privește implicare armatei în cadrul acestor manifestări, profesorul susține că „militarizarea statului socialist era dovedită de existența structurilor militare propriu-zise, respective armată, minister de interne cu trupe de securitate și miliție, structurii de informații de spionaj și contraspionaj și a instituțiilor publice militarizare”.

Prof.univ.dr. Daniel Șandru, Președintele Senatului UPA, a transmis mesajele a doi specialiști în domeniul științelor politice și al unui scriitor, care nu au putut fi prezenți la evenimentul organizat UPA, respective: Conf.univ.dr. Sabin Drăgulin, de la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București (comunicarea „Momentul 23 august 1944 ca act de voință a elitelor”), Lect.univ.dr. Emanuel Copilaș, de la Universitatea de Vest din Timișoara (cu materialul „23 august 1944 – există istorie dincolo de politică”) și Conf.univ.dr. Radu Vancu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (cu tema „23 august. Despre sufletul nemuritor al comunismului”).

În cadrul dezbaterii au fost vizionate și o serie de filme și documentare care prezentau primul și ultimul 23 august, actorii zilei de 23 august, consecințele aceste zile sau ultimul 23 august pentru cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu. 

Articolul 70 de ani de la 23 august 1944, rememorați la UPA apare prima dată în In Oras - Iasi.