Evenimentul va avea loc marți, 21 ianuarie 2014, orele 16.00, la Muzeul Unirii din str. Al. Lăpușneanu nr. 14.

Cvartetul Universității de Arte „George Enescu” din Iași va încheia programul acestei manifestări, cu un recital de muzică clasică.

 Acest articol a fost scris de pe un laptop DELL, de la partenerii nostrii, Madd Electronics.

Articolul Conferința „Iașul – oraș al Unirii” apare prima dată în In Oras - Iasi.

Oriunde priveam, zaream grupuri de oameni grabindu-se spre Turnul Goliei, spre Muzeul Unirii ori spre Muzeul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”. Vestita strada Alexandru Lapusneau si-a capatat din nou stralucirea de odinioara, scaldata fiind in zumzetul conversatiilor si in sunetele muzicii.

In periplul nostru nocturn, am reusit sa trecem pe la Muzeul Unirii si sa ascultam cateva dintre melodiile interpretate magistral de catre Fanfara Garnizoanei Iasi. Ploaia a incercat sa sperie publicul din curtea muzeului, cu toate ca nu a avut nicio sansa in fata iesenilor insetati de cultura si muzica buna.

Apoi ne-am indreptat spre Muzeul Literaturii Romane Iasi, unde stiam ca se vor petrece o multime de lucruri frumoase. Parcul Literaturii ne-a primit cu bratele deschise pe melodia lui Frank Sinatra, „Fly me to the moon” si in acel moment am simtit ca intram intr-o alta lume. Am participat la un minunat Bal Mascat, ne-am clatit ochii cu minunatiile din interiorul Casei Vasile Pogor si am lasat o urma a pasilor nostri drept amintire in fata muzeului (vedeti in galeria foto).

De acolo, am mers spre Palatul Roznovanu, unde am fost intampinati de statui vivante, dar si de doi actori simpatici care ii interpretau pe Maria si Nicolae Roznovanu (proprietarii din secolul XIX). Aici am ajuns exact in momentul in care cuplurile de nobili, imbracate in haine de epoca, se pregateau sa ne incante cu o minunata suita de dansuri clasice, specifice marilor baluri ce aveau loc in capitala Moldovei la inceputul secolului al XIX-lea. Dupa cateva dansuri care pareau rupte dintr-o era demult trecuta, publicul a fost invitat sa incerce cativa pasi de menuet, spre deliciul celor mici care erau captivati de frumusetea costumelor si de perucile purtate de dansatori.

Noua ne-a facut mare placere sa participam la Noaptea Muzeelor la Iasi si, desi abia s-a incheiat editia de anul acesta, o asteptam cu nerabdare pe cea de anul viitor.

Voi cum ati petrecut Noaptea Muzeelor? Ce institutii ati vizitat si ce ati vazut deosebit acolo?  

Articolul Noaptea Alba a Muzeelor la Iasi apare prima dată în In Oras - Iasi.

„Viata si opera renumitei scriitoare de origine romana, castigatoare a premiului Nobel pentru literatura in 2009, sunt prezentate prin intermediul documentelor si fotografiilor de familie mai putin cunoscute publicului. Expozitia contine, de asemenea, colaje ce ilustreaza viata Hertei Müller, precum si extrase din interviurile televizate ale acesteia”, subliniaza reprezentantii Complexului Muzeal National „Moldova”.  

Realizata de Literaturhaus Berlin, in parteneriat cu Institutul Goethe, si avandu-i drept curatori pe Lutz Dittrich si Ernest Wichner, unii dintre cei mai buni cunoscatori ai operei si vieti Hertei Müller, expozitia va fi prezentata publicului iesean de dr. Ana-Maria Palimariu, membra a Catedrei de Germanistica din cadrul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”, specializata in literatura romana si germana.   

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro
Sursa foto: www.culturainiasi.ro

Articolul Expozitie dedicata Hertei Müller, la Muzeul Unirii apare prima dată în In Oras - Iasi.

Muzeul National de Istorie a Romaniei, intr-un gest remarcabil de deschidere fata de publicul din tara, a facut un efort deosebit (inclusiv financiar) pentru a expune aceasta piesa la Iasi. Asa cum aprecia directorul acestui Muzeu, domnul Ernest Oberländer-Tarnoveanu, ocazia este una foarte rara; generatia noastra probabil ca nu va mai avea ocazia de a mai vedea, la Iasi, acest stindard.

Stindardul lui Stefan cel Mare a devenit cunoscut in intreaga lume prin participarea la cateva importante expozitii internationale:
– 1999, la Trieste (Italia), Expozitia „Cristiani d’Oriente”;
– 2004, la New York, la Metropolitan Museum of Arte, Expozitia „Byzantium. Faith and Power”;
– 2004, Vatican, Salonul Sixtin, Expozitia „Stefan cel Mare – punte intre Orient si Occident”
– 2009, Londra, Expozitia „Byzantium. 330-1453”, organizata de Royal Academy of Arts.  

Broderia il reprezinta pe Sf. Mc. Gheorghe intr-o ipostaza mai putin obisnuita: nu calare pe cal, ci asezat pe un tron, primind cununa de martir de la doi ingeri; tronul crestin este asezat deasupra unui balaur cu trei capete, invins, reprezentand paganatatea (Imperiul Otoman). Modelul iconografic a fost luat probabil, de pe o icoana „imparateasca”, asemanatoare celei pastrate la Manastirea Neamt (reprodusa in catalog).

Inscriptia ce inconjoara imaginea, scrisa in slavona aminteste de rugaciunea lui Stefan Voievod, la anul 7008 (1500): „O, martirule si biruitorule mare, Gheorghe, cel care in nevoi si in nenorociri esti grabnic sprijinitor si fierbinte ajutator si celor intristati bucurie nespusa, primeste de la noi si aceasta rugaciune a smeritului tau rob, Domnul Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei, si pazeste-l neatins in lumea aceasta si in cea viitoare, prin rugaciunile celor ce te cinstesc, ca sa te proslavim pe tine in veci, amin. Si s-au facut in anul 7008 (=1500), iar al domniei mele al 43-lea”.  

Broderia s-a pastrat multa vreme la manastirea Zografu de la Muntele Athos, care are hramul Sf. Gheorghe. Nu se stie insa, cand a ajuns acolo. Stefan cel Mare a fost unul din ctitorii importanti ai acestei biserici athonite, unde a daruit sume insemnate de bani, odoare si unde a realizat si diverse constructii. Faptul ca inscriptia nu mentioneaza aceasta manastire ca destinatar si nici nu e scrisa in limba greaca, arata ca Stefan Voda nu a comandat-o pentru a o dona la Zografu si ca, initial broderia a avut o alta destinatie. De altfel, la 1500, Stefan era in razboi cu Imperiul Otoman, iar piesa nu ar fi avut cum sa ajunga la Muntele Athos, traversand un imperiu ostil…

Formula de „stindard liturgic”  sugereaza ca ar putea fi vorba despre un steag de lupta si nu despre o piesa de cult. Ea putea fi insa si o poala de icoana sau, mai curand, un prapur bisericesc, cu rolul cunoscut in timpul ceremoniilor de cult. Pentru aceasta identificare pledeaza si informatia lui Th. T. Burada, potrivit careia, la 1882, piesa avea, pe a doua fata, reprezentarea Inaltarii Domnului, astazi disparuta.

Pe la 1900 Statul Roman a facut o oferta manastirii Zografu de a rascumpara aceasta broderie cu valoare simbolica deosebita pentru noi, insa detinatorii au cerut in schimb, fie retrocedarea Manastirii Dobrovat, cu proprietatile ei (secularizate la 1863), fie fabuloasa suma de 100.000 lei-aur.

Broderia a fost redobandita de Statul Roman in 1917, cu ajutorul Armatei Franceze desfasurata in zona Athosului. Piesa a fost inmanata consulului Romaniei de la Thessalonic, dl. Gheorghe C. Ionescu. De  aici stindardul a plecat spre Paris, cu o nava militara franceza. In  capitala Frantei, broderia a asteptat sfarsitul razboiului in seiful unei banci. In anul 1919, ministrul Romaniei la Paris, dl. Alexandru Lahovari, a primit broderia, in cadrul unei solemnitati deosebite desfasurate la Universitatea Sorbona. Stindardul a ajuns in tara la sfarsitul aceluiasi an, 1919, fiind depus la Muzeul Militar. In anul 1970, piesa a fost transferata la Muzeul National de Istorie, in colectia careia se afla in prezent.

Broderia a fost restaurata de un specialist de marca, Spiridonia Macri, intre anii 2005-2009. S-a constatat ca, inainte de 1898, calugarii de la Zografu au inlocuit campul de matase purpurie a broderiei (foarte uzat) cu o catifea de culoare grena. Au decupat broderiile si le-au lipit cu clei de oase pe noul suport. La restaurare, s-au mai gasit fragmente din suportul original, de matase rosie. Pe aceasta baza, catifeaua a fost inlocuita cu un suport de matase foarte asemanator celui original, ceea ce sporeste valoarea broderiei. Restaurarea a continuat apoi, pana in anul 2011, totalizand sapte ani si jumatate de munca pentru a fi adusa in stare optima.

Stindardul lui Stefan ce Mare a fost prezentat, intr-o expozitie-eveniment de la Chisinau, in perioada 27 aug.-10 sept. 2011, fiind prima piesa romaneasca de asemenea valoare care a fost expusa in capitala Republicii Moldova. Cu acel prilej a fost editat si un excelent Catalog, care aduna intreaga informatie istorica legata de aceasta piesa de exceptie.

Aducerea la Iasi a stindardului liturgic al lui Stefan cel Mare reprezinta darul de suflet pe care Complexul Muzeal National „Moldova” il face locuitorilor Iasului, in ajunul zilei nationale si a Sfintelor Sarbatori de iarna. Aceasta exceptionala broderie va putea fi admirara de catre vizitatori la etajul Muzeului Unirii din Iaşi, pana pe 13 decembrie a.c./ Sorin Iftimi

Articolul „Stindardul liturgic” al lui Stefan cel Mare, la Iasi apare prima dată în In Oras - Iasi.

Patrimoniul cultural reprezinta o componenta esentiala a diversitatii culturale a Europei si a istoriei noastre comune. Scopul acestui eveniment anual, in care milioane de cetateni vor avea acces liber la situri rar deschise publicului si la evenimente speciale, este sa ii faca pe europeni sa devina constienti de acesta imensa bogatie.

In Romania, Zilele Europene ale Patrimoniului sunt organizate sub egida Ministerului Culturii si Patrimoniului National, tema din acest an fiind „Mestesuguri traditionale – contributia acestora la conservarea patrimoniului cultural”.

Complexul Muzeal National „Moldova” Iasi, organizeaza, in cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului,  urmatoarele actiuni ce se vor desfasura sambata, 22 septembrie 2012:

• Muzeul Viei si Vinului Harlau, ora 13.00 – manifestarea interactiva „Ceramica neagra de Poiana Deleni. Trecut si prezent”.
• Muzeul Unirii Iasi –  expozitia „Arme albe si de foc din colectia Muzeului de Istorie a Moldovei”
• Vizite gratuite la muzeele din cadrul Complexului Muzeal National „Moldova” Iasi, intre orele 10.00-16.30: Muzeul Unirii, str. Alexandru Lapusneanu, nr.14; Muzeul „Poni-Cernatescu”, str. Mihail Kogalniceanu, nr. 7B; Muzeul Memorial „Mihail Kogalniceanu”, str. Mihail Kogalniceanu, nr. 11; Muzeul Viei si Vinului, Harlau.

Articolul Zilele Europene ale Patrimoniului la Iasi apare prima dată în In Oras - Iasi.