Un proiect interesant, realizat la nivelul Catedrei de Motoare şi Autovehicule Rutiere de la Facultatea de Mecanică din Iaşi, are mari şanse să schimbe fundamental modul în care este organizat transportul public din oraş. Studiul a fost „comandat“ de Primărie, care are intenţia să-l folosească pentru a schimba programul de transport local, după ce-şi începe activitatea Compania de Transport Public (CTP) Iaşi. Sub coordonarea profesorului Radu Gaiginschi şi a grupei de masteranzi pe care a îndrumat-o, proiectul a fost finalizat şi deja prezentat RATP şi Primăriei. Oficialii iau în calcul propunerile înaintate de aceştia. Mai mult, în aproximativ trei luni, Compania de Transport Public Iaşi îşi va începe activitatea pe o nouă „reţetă“. „Pe lângă faptul că trebuie să apară un contract pentru delegarea gestiunii cu nişte clauze foarte clare legate de durată, redevenţă, modalităţi de plată, program de investiţii ale concesionarului, volumul de actualizare a tarifului, modul de gestionare a bunurilor, data începerii efective, aprobarea bugetului CTP, priorităţile sunt legate şi o reabordare a programului de transport şi a programului de abonament“, a declarat viceprimarul Mihai Chirica.

Trasee mai scurte. VEZI HARTA COMPLETĂ

Transportul în comun din Iaşi ar putea fi revoluţionat după modelele aplicate cu succes în marile oraşe din Germania şi Austria. Autorii studiului „Managementul transportului public în municipiul Iaşi“ au relatat pentru „Ziarul de Iaşi“ soluţiile propuse pentru transformarea transportului local. În esenţă, profesorul Radu Gaiginschi şi masteranzii Dragoş Serediuc şi Valentin Albu au propus ca toate traseele de autobuze şi cele mai multe dintre rutele tramvaielor să fie regândite, după noi principii. Vor fi înfiinţate trasee noi de autobuz, mai scurte decât cele actuale, cu noi denumiri, care vor avea viteză mai mare de parcurgere şi care nu se suprapun la fel de mult cu alte curse în paralel. „Ziarul de Iaşi“ prezintă principalele modificări şi avantajele pe care le-au gândit autorii studiului. „Iaşul are acum cam 300 de maşini la mia de locuitori, şi viteza de circulaţie în jur de 17 km/oră. Noi am plecat de la 90 de maşini la mia de locuitori în 1989 şi acum suntem la 300. Dacă va creşte la vreo 400, Iaşul se sufocă pur şi simplu, adică se trece de la viteza de circulaţie de la 17 km/h la nici 10 km/h, şi atunci este mai comod să mergi pe jos. În această situaţie, Iaşul nu mai poate să dezvolte străzi pentru că aşa este configurat“, a precizat profesorul Radu Gaiginschi.

Cea mai importantă schimbare care ar putea apărea în transportul public a fost gândită în cazul autobuzelor, în sistemul de organizare a traseelor. Astfel, autobuzele ar putea să nu mai meargă dintr-un capăt în altul, aşa cum procedează acum, ci să-şi scurteze rutele până în zona centrală. Structura a fost gândită sub formă de petale. Acestea vor fi configurate în jurul unui inel central format din străzile Anastasie Panu, Palat şi Sf. Lazăr. Din acest inel vor pleca toate traseele de autobuz, fiind de fapt capătul de linie al rutelor. Astfel, călătorii ar trebui să schimbe autobuzele în zona centrală, respectiv a inelului central, dacă intenţia este să meargă dintr-un capăt în altul al oraşului. „Acelaşi traseu nu mai merge dintr-un capăt în altul, pentru că poate foarte puţină lume vrea să meargă din Copou până la Baza 3, de exemplu. Toate sunt gândite ca doar cu o singură schimbare să ajungi de oriunde“, a detaliat Valentin Albu. Această propunere a plecat de la situaţia existentă de la RATP. Unitatea are acum 7 trasee de autobuz, însă maşinile au o viteză de deplasare scăzută, de doar 16,3 km/h, în medie. În plus, autobuzele care ies la stradă parcurg o distanţă de aproape 230,6 de km, însă pe mai bine de 137 km se suprapun cu alte trasee care merg în paralel.

Sistem în formă de petale

Prin noul sistem sub formă de petale, ar putea fi înfiinţate 10 trasee de autobuz, în loc de 7. Acestea au fost renumerotate de la 71 la 80, pentru ca viitorii călători să se obişuiască mai repede cu noile rute, fără să le încurce cu actualele. Fiecare traseu pleacă din diverse puncte ale oraşului, ajung în diverse puncte din inelul central şi apoi fac retur. Concret, persoana care va pleca din Copou cu destinaţia Tudor va trebui să folosească traseul 71, care porneşte din Podu Roş, ajunge în campus Tudor Vladimirescu şi apoi în Copou, iar la întoarcere trece pe Independenţei, ajunge la Hotel Europa, Moldova Mall şi înapoi în Podu Roş spre Tudor. Mai dificil va fi pentru ruta Copou-Baza 3. Conform propunerii, ieşenii vor trebui să facă escală şi să schimbe autobuzul 71 cu altul care trece prin Baza 3, cum ar fi 75. Prin noua configuraţie, profesorii şi colectivul de masteranzi au prognozat o viteză de deplasare mai mare cu 27%, autobuzele ar urma să parcurgă 121,8 km, la jumătate faţă de distanţa actuală, iar traseele comune s-ar reduce la 31,65 km. Prin reducerea acestora, se prognozează şi o creştere a frecvenţei autobuzelor care poate fi mai bine controlată de RATP. De asemenea, viteza ar putea să crească până la 20,8 km/h. Pentru aceasta, strada Sântul Lazăr a fost propusă cu sens unic, iar autobuzele ar trebui să aibă bandă specială pe bulevarde.

Etapa a II-a

Proiectul prevede şi o a II-a etapă de implementare a revoluţiei în transportul local. După ce toate aceste schimbări vor fi aplicate, s-ar putea implementa un management informatizat al sistemului de transport. Concret, ieşenii ar putea călători cu bilete cu tarife diferite în funcţie de distanţa parcursă sau intervalele orare. De asemenea, fiecare vehicul de transport ar putea avea calculatoare de bord şi instalaţii care să permită apelarea automată la 112 (sistemul E-call).

Şefii din transport au primit cu braţele largi propunerile. „Din punctul meu de vedere, ei au gândit un transport aşa cum este realizat în toată lumea. Nu prea au ţinut cont de fluxurile de călători. Proiectul ar mai trebui un pic completat, îmbunătăţit şi cu aspectul acesta. Pentru a pune în practică acest proiect trebuie să avem acceptul beneficiarului, al călătorului. Dacă va fi suficient de bine tipărit în mintea călătorului cu beneficiile pentru ei şi pentru oraş, am putea trece să-l implementăm. Din câte cunoaştem noi, toate traseele pe care le-am modificat s-au făcut la solicitarea clienţilor“, a spus Maricel Ghercă, directorul RATP şi cel al societăţii Compania de Transport Public Iaşi. Pe de altă parte, oficialii din Primărie vor analiza mai atent noul studiu. „Abordarea făcută de către colectivul de la universitate nu este total diferită de ceea ce se întâmplă acum, doar că ei vin ca şi substrat transportul cu tamvaiul trebuie să facă relaţiile lungi, iar cel auto este cel care vine în complementaritate cu cel de tamvai şi trebuie să vină cu puncte de legătură. Aplicăm soluţia Viena, adică cu acelaşi bilet mă pot transborda o singură dată“, a spus viceprimarul Mihai Chirica. Edilul a subliniat şi componenta socială a transportului local. „Nu cred că în totalitate va fi implementat, dar este o bază de analiză ştiinţifică pe un document de lucru care trebuie analizat. Abordarea lor este şi tehnică şi comercială. Nu toate trasele sunt comerciale. Sunt multe trasee care aduc pierderi pentru că numărul şi resursele consumate pentru transportul în diverse puncte nu acoperă costurile operării acelei distanţe. Premisa de la care plecăm noi este că niciodată transportul public nu va fi o activitate în totalitate comercială. El trebuie să acopere o subvenţie şi să-şi adapteze tot planul de management astfel încât să nu iasă în pierdere la sfârşitul anului“, a conchis viceprimarul Chirica.

—–

Noile rute de autobuz. VEZI HARTA

– Traseul 71 (Copou): Podu Roş, Tudor Vladimirescu, Bucşinescu, Elena Doamna, Târgu Cucu, Independenţei, Copou, Stadion şi retur Târgu Cucu, Hotel Europa, Moldova Mall, Sala Sportului şi Podu Roş.

– Traseul 72 (Tătăraşi): Târgu Cucu, Ateneu, Tătăraşi Nord, Dr. Savini, Flora, Tătăraşi Sud şi retur Flora, Dr. Savini, Spitalul Sfânta Maria, Bucşinescu, Elena Doamna şi Târgu Cucu.

– Traseul 73 (Tătăraşi-Metalurgie): rond Podu Roş, Tipografie, Elena Doamna, Bucşinescu, Spitalul Sfânta Maria, Dr. Savini, Flora, Tătăraşi Sud, pod Metalurgiei, bulevardul Tudor Vladimirescu, rond Podu Roş – Facultatea de Construcţii.

– Traseul 74 (zona industrială): Podu Roş, Ţesătura, Casa Sindicatelor, Frigorifer, Moldomobila, Baza 3, Tehnoton, rond Ţuţora şi retur Tehnoton, pe pod Metalurgiei, Tudor Vladimirescu, rond Podu Roş, Tipografie, Moldova Mall, Sala Sporturilor.

– Traseul 75 (Carrefour Felicia): Moldova Mall, Sala Sporturilor, Podu Roş, Ţesătura, Baza 3, Moldomobla, Frigorifer, cămine CUG, liceul CUG, blocuri Cetăţuia, Selgros, Tudor Neculai, pod Nicolina, Podu Roş, Tipografie.

– Traseul 76 (Bucium): Moldova Mall, Sala Sporturilor, Podu Roş, Casa Sindicatelor, pod Socola, han Trei Sarmale, capăt Bucium şi întoarcere pe la Casa Sindicatelor, Podu Roş şi Tipografie.

– Traseul 77 (Nicolina-ACB): Podu Roş-Poşta, pod Nicolina, Cug I, rond CUG II şi retur Biserica Înălţarea Domnului, CUG I, Clopotari, Frumoasa, Bariera Nicolina, Gara Nicolina, Spitalul de Recuperare, Mircea cel Bătrân, Zimbru, rond Dacia, Piaţa Dacia, Zimbru, Minerva, Podul de Piatră, pod Cantemir, Podu Roş-Poşta.

– Traseul 78 (Păcurari): Moldova Mall, Sala Sporturilor, Podu Roş-Biserica Lipovenească, Podul de Piatră, subpasaj ACB, Gară, Billa, Bariera Ţigarete, Moara 1 Mai, rond Canta, Păcurari, Peco OMV, Cimitir Evreiesc, Petru Poni, Parc Octav Băncilă, Billa, Voinţa, Gara, Podul de Piatră, Pod Cantemir, Podu Roş.

– Traseul 79 (Centru-Păcurari): Elena Doamna, Târgu Cucu, bulevardul Ştefan cel Mare, Piaţa Unirii -CEC, Fundaţie, blocuri Păcurari, Petru Poni, Moara 1 Mai, rond Păcurari, rond Canta şi întoarcere prin Moara 1 Mai, Bariera Ţigarete, Billa, Gară, Piaţa Unirii-Victoria, Târgu Cucu, Moldova Mall, Sala Sporturilor, Tipografie.

– Traseul 80 (ACB2): Podu Roş-Biserica Lipovenească, Podul de Piatră, rond Piaţa ACB, piaţa ACB, Minerva, Zimbru, Bicaz, Columnei, rond Dacia, Podul de Piatră, gara Internaţională, pod Cantemir, Podu Roş.

——

Noile rute de tramvai din municipiu. VEZI HARTA

Modificări mai puţin drastice au fost prevăzute pentru transportul cu tramvaiele. Principiul este asemănător ca în cazul autobuzelor: constituirea unui punct radial, respectiv Târgu Cucu, care să fie nod pentru restul traseelor. Acestea vor fi în număr de 11, faţă de 9 cât există acum, şi vor avea o structură radială. Conform propunerii, tramvaiele vor pleca din diverse zone şi ori vor întoarce în Târgu Cucu, ori îşi vor schimba numerele pentru a continua altă rută. Noile rute vor fi:

101: Copou -Târgu Cucu

102: Târgu Cucu – Podu Roş – Baza 3

103: Târgu Cucu – Tudor – Baza 3

104: Târgu Cucu – Tătăraşi – rond Dancu

105: Târgu Cucu – Tătăraşi – Baza 3

106: Târgu Cucu – Gară – Canta

107: Târgu Cucu – Gară – rond Dacia

108: rond Canta – Baza 3 – rond Ţuţora

110: rond Dacia – Podul de Piatră – Baza 3 – rond Ţuţora

111: Târgu Cucu – Podu Roş – rond CUG II.

109: Pe lângă traseele de mai sus, traseul 109 va deservi doar inelul central şi va merge din Târgu Cucu, la Billa, Gară, Podul de Piatră, Gara Internaţională, piaţa Nicolina, Ţesătura, Tudor şi înapoi în Târgu Cucu.

„S-a gândit şi un inel medial, adică un traseu care să înconjoare inelul central de autobuze, şi atunci, venind cu tramvaiul sau autobuzele ajungi în zona inelelor şi atunci poţi să te duci din orice parte în alta“, a mai spus Valentin Albu.

Aceste propuneri ar avea aceleaşi avantaje ca în cazul autobuzelor. Traseele parcurse s-ar reduce de la 141,9 km la 119,2 km, fără a adăuga şi noua rută către CUG, iar rutele în comun vor scădea de la 120 km la 84,3 km. În plus, viteza de deplasare ar putea creşte de la 11,3 km/h, la 16,19km/h.

Sursă: ziaruldeiasi.ro