„Instituţiile de învăţământ superior din România sunt judecate, în mod nedrept, pe baza unor criterii egalitariste” a precizat prof.univ.dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, în deschiderea lucrărilor Consorţiului Universitaria.

În Statele Unite ale Americii, dintre cele 4000 de instituţii de învăţământ superior, doar 225 au dreptul de a organiza studii doctorale, în timp ce în Marea Britanie universităţile care pot oferi studii de doctorat reprezintă puţin peste 20% din numărul total al instituţiilor de învăţământ superior. „Prin comparaţie, în România toate cele 49 de universităţi publice au dreptul nediscriminatoriu de a organiza studii doctorale”, a subliniat prof.univ.dr. Vasile Işan, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Cei 50 de reprezentanţi ai universităţilor au căzut de acord că este nevoie de o iniţiativă comună pentu ca diplomele să „nu mai reprezinte expresia unei presupuse voinţe colective”.  „Rostul consorţiului este de a susţine elita învăţământului superior românesc”, a precizat şi prof.univ.dr. Ioan Aurel Pop, rectorul UBB Cluj.

Totodată, universităţile au tras un semnal de alarmă privind subfinanţarea cronică a educaţiei, în comparaţie cu resursele care trebuie angajate. Prof.univ.dr. Pavel Năstase, rectorul ASE, a susţinut nevoia „reanalizării finanţării pe student, ţinându-se seama de costurile efective ale unui an de studiu. ” Universităţile mai solicită Ministerului Educaţiei Naţionale emiterea la timp a ordinelor de organizare a admiterii şi a examenelor de licenţă, deblocarea posturilor, simplificarea procedurilor de angajare a personalului nedidactic şi auxiliar, precum şi aprobarea programelor de licenţă şi master cu dublă specializare (principală/ secundară). În vederea creşterii performanţelor în cercetarea fundamentală şi aplicativă, participanţii la Consorţiu apreciază eforturile şi intenţiile Guvernului şi aşteaptă o susţinere financiară mai consistentă în această direcţie.

Reuniţi pentru a discuta şi despre noile oportunităţi de finanţare prin programele europene din perioada 2014-2020, reprezentanţii celor cinci universităţi  au decis să transforme România într-o destinaţie extrem de atrăgătoare pentru studenţii din străinătate, propunând oferte de studiu multiple. Astfel, prin noile tipuri de burse Erasmus, studenţii vor putea veni să studieze în ţara noastră în două sau mai multe universităţi sau vor putea beneficia de „pachete” de burse de studii şi stagii de practică din partea mai multor universităţi.

Mai mult, universităţile au hotărât să pună în practică şi o idee mai veche a Consorţiului, respectiv realizarea unor mobilităţi de tip Erasmus intern între universităţile membre din Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi. Astfel, un student de la Iaşi ar putea studia un semestru la o universitate parteneră din România, urmând ca notele obţinute să-i fie recunoscute în totalitate. Mobilităţile de studiu româneşti au fost subiect de discuţie atât pentru prorectorii responsabili cu activitatea didactică, cât şi pentru reprezentanţii studenţilor, care au pus la punct detaliile tehnice ale acestor schimburi academice.

În ceea ce priveşte cercetarea, cele cinci universităţi de top româneşti au discutat posibilităţile de colaborare în cadrul noului program european Orizont 2020, ce va oferi finanţări de 70 de miliarde de euro. Rectorul Universităţii de Vest Timişoara, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, a atras atenţia asupra faptului că „din 2014 vom lupta pentru finanțarea europeană a cercetării cu cele mai mari universități occidentale. Este important să avem o cercetare performantă. Avem datoria de a fi nişte garanţi ai calităţii învăţământului şi cercetării în România.”

Unul dintre factorii determinanţi ai calităţii cercetării este şi posibilitatea de atragere a tinerilor talentaţi spre studii doctorale şi, mai departe, spre cariere academice. Motivaţia tinerilor performanţi şi a cercetătorilor este una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă universităţile româneşti în momentul de faţă. Astfel, Consorţiul Universitaria va propune abordări comune pentru stabilirea unei grile de salarizare a personalului angajat în cercetare – actualmente inclus în aceeaşi grilă cu personalul auxiliar al instituţiilor.

De menţionat este şi faptul că au fost discutate liniile generale pentru cel puţin zece proiecte comune care vizează fiecare domeniu de activitate universitară – de la adecvarea principiilor şi rezultatelor ofertelor educaţionale la exigenţele întreprinderilor, instituţiilor publice şi ale mediului economico-social, până la organizarea programelor de reconversie pentru profesorii din învăţământul preuniversitar. Între acestea, sunt de remarcat trei propuneri interesante: constituirea Şcolii române de Arheologie de la Atena, revigorarea Bibliotecii Române de la Freiburg şi formarea Institutului de Studii Avansate „Grigore Moisil”.

Acest articol a fost scris de pe un laptop DELL, de la partenerii nostrii, Madd Electronics.

Articolul Consorţiul Universitaria solicită o ierarhizare clară a universităţilor din România apare prima dată în In Oras - Iasi.