Articolul Iasul mai asteapta pina devine Capitala Europeana a Culturii! apare prima dată în In Oras - Iasi.

Tania Cepoi din Stockholm, Suedia, Alina Tacu din Kuweit City, Kuweit, Daniela Fronea din Praga, Cehia, Irina Ibănescu din Stavanger, Norvegia, Vlad Sârbu din Shanghai, China sunt primele nume care pot fi regăsite în cadrul campaniei derulate pe Radio HIT – 94.9 FM în Iaşi, www.radiohit.ro, www.iasi2021.ro.

„Ieşenii devin tot mai cunoscuţi şi mai apreciaţi pe continentul european. Și nu numai. Mulţi dintre aceştia şi-ar dori ca oraşul lor să capete strălucire, să devină apreciat şi prin întreg, nu numai prin parte – adică prin emigraţie. După un an, șase sau zece ani trăiți în aproape toate orașele lumii, ieșenii – născuți sau adoptați – susțin Iașul în competiție”, declară Violeta Cincu, director executiv Radio HIT.

„Aș dori să le mulțumesc partenerilor noștri de la Radio HIT pentru că au inițiat acest proiect și colegilor mei care au lucrat la implementarea lui (Oana Miron, Bianca Grigoriu, Elena Dornescu). Ne dorim ca ieșenii din diaspora să nu piardă niciodată legătura cu Iașul, ba chiar să vină cu propuneri și proiecte care să contribuie la dezvoltarea comunității noastre. Avem nevoie de experiența lor, de cunoștințele și de atitudinea  «se poate!» și îi asigurăm că vor găsi un partener receptiv în Fundația Iași – Capitală Culturală Europeană”, precizează Iulian Boia, director executiv FICCE.

Tania Cepoi salută Iaşul din Piaţa Mare a orăşelului vechi al Stockholm-ului, unde se află muzeul Nobel, locul în care în fiecare an, pe data de 10 decembrie, se decernează premiile Nobel: „Susţin Iaşul şi cred că merită să câştige pentru că este un oraş prosper cu potenţial cultural”.

Alina Tacu vorbeşte despre trecutul glorios al oraşului: „Am crescut printre poeţi – George Lesnea, Cornel Sturzu şi câte alte nume remarcabile m-au şlefuit într-ale literaturii… Iaşul nu numai că merită, trebuie să devină Capitală Europeană a Culturii”.

Daniela Fronea mărturiseşte că a simţit drept dureroasă despărţirea de mediul cultural al Iaşului, pe care l-a observat ca fiind „în continuă creştere şi devenire”: „Un Iaşi care mă obişnuise deja cu spectacole grandioase în aer liber, cu festivaluri şi efervescenţă literară, cu piese de teatru şi spectacole de operă de talia celor de pe alte scene mari ale lumii”. A descoperit la Praga o altă deschidere faţă de literatură, una care încadrează cititul într-o dimensiune a firescului: „Lectura oriunde. Aici este un lucru absolut normal

să citeşti în tramvai, în metrou, în parc, la terasă, chiar şi mergând pe stradă sau în maşina proprie oprită în aşteptarea cuiva”.

Irina Ibănescu este optimistă: „Sunt multe lucruri care s-au schimbat în Iaşi de când am plecat. Am lăsat în urmă mormane de moloz şi străzi închise, se lucra cam peste tot, iar oraşul părea ca după bombardamente. Când m-am întors în vizită am avut o surpriză placută. Unele locuri erau transformate şi modernizate. Altele sunt în curs de modernizare”.

„Dor&călător” este un proiect comunitar, realizat pro bono de Radio HIT, în colaborare cu Fundaţia Iaşi – Capitală Culturală Europeană, pentru ieșenii de pretutindeni și pentru cei care iubesc Iașul, de aproape sau de departe.

Articolul „Dor&călător” – ieşenii din diaspora sprijină candidatura Iaşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii apare prima dată în In Oras - Iasi.

Forumul Președinților Euroregiunii Siret-Prut-Nistru și Adunarea Generală a Asociației Euroregiunea Siret-Prut-Nistru reunește 25 de raioane din cele 32 ale Republicii Moldova, Municipiul Bălţi, Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia și 2 județe din România (Iaşi și Prahova).

Misiunea asociației este extinderea și îmbunătățirea relațiilor între comunitățile locale și autorități, în domeniul economic, cultural, științific și civic, cu scopul de a asigura dezvoltarea sustenabilă și echilibrată teritorial a Euroregiunii; respectarea, protejarea și garantarea drepturilor și intereselor unităților administrativ-teritoriale membre ale Euroregiunii Siret-Prut-Nistru.

„Suntem bucuroși și onorați de această iniţiativă. După cum se știe, proiectul Iași 2021 are ca axă principală dezvoltarea unor proiecte culturale în parteneriat cu instituții și asociații culturale din Cernăuți și Chișinău.  În acest sens, gestul de deschidere făcut de administrațiile locale din România și din Republica Moldova vine să consolideze convingerea că, împreună, putem crea proiecte și programe culturale cu impact regional și transfrontalier, cu numeroase beneficii pentru locuitorii din întreaga regiune”, precizează Iulian Boia, director executiv al Fundaţiei Iaşi – Capitală Culturală Europeană.

Aflat la 21 de km de granița cu Republica Moldova, orașul Iași este cea mai estică metropolă a Uniunii Europene fiind cel mai important centru cultural, educațional și economic din regiune atât pentru orașele din nord-estul României, cât și pentru regiunea transfrontalieră ce cuprinde Republica Moldova și partea de sud a Ucrainei. Centru universitar important, cu peste 50.000 de studenți, centru cultural și intelectual influent de peste două sute de ani, Iașul este un foarte important pol artistic și educativ și are o experiență îndelungată în difuzarea ideilor și valorilor europene, fie ele culturale, fie democratice și politice. Iașul dorește astfel să își asume, pentru 2021, un proiect care va conecta energiile creative ale Europei occidentale cu cele ale Europei răsăritene, metropola devenind astfel un spațiu de întîlnire, de cooperare și dialog pentru cetățenii europeni din țări membre ale UE și din țări cu care se învecinează și care aspiră la acest statut.

Iașul își propune ca, împreună cu parteneri din Chișinău și Cernăuți, să construiască împreună, în 2021, un loc al dialogului între culturi, al cooperării și al comuniunii de valori democratice, artistice și spirituale europene care să traverseze frontierele administrative.

Acţiunile pentru accederea la titlul de Capitală Europeană a Culturii încep cu 6 ani înainte de anul pentru care este acordat titlul, fiind, în primul rând, un proces de schimbare pentru oraș, pentru imaginea şi infrastructura sa, pentru sectorul său cultural și pentru comunitate, iar aceste schimbări au de obicei efecte pozitive durabile, mult timp după ce anul capitalei culturale s-a încheiat.

Articolul Iasul are sustinere si din Republica Moldova in ccompetitia pentru titlul „Capitală Europeană a Culturii în 2021” apare prima dată în In Oras - Iasi.

Cu această ocazie, vă invităm la conferinţa de presă şi lansarea aplicaţiei “Iaşi Virtual Reality” în premieră naţională, luni, 9 noiembrie, de la ora 12.00, în Sala Mare a Primăriei Municipiului Iaşi. Vor fi prezenţi: primarul interimar Mihai Chirica, directorul artistic al proiectului Iaşi 2021, Florin Cîntic, directorul executiv al Fundaţiei Iaşi – Capitală Culturală Europeană, Iulian Boia,  inspectorul şef al ISJ Iaşi, Camelia Gavrilă, decanul Facultăţii de Informatică (UAIC), Adrian Iftene, CEO Sprocket, Radu Danciu şi managerul Idei3D, Victor Chirilă. De asemenea, vor participa membrii Consiliului Director FICCE, consilierii locali, directorii colegiilor de elită din Iaşi, reprezentanţi din industria IT şi din domeniul cultural independent şi nu numai. Menționăm că tehnologia va putea fi testată live în cadrul evenimentului.

Aplicația a fost produsă în parteneriat public-privat, de un consorțiu format din Fundația Iași – Capitală Culturală Europeană (FICCE) și companiile ieșene Idei 3D (producție ochelari Google Cardboard) și Sprocket Inc. (dezvoltare software de gaming). Acest proiect reprezintă un instrument inovativ de promovare a patrimoniului cultural și architectural al Iașului. În același timp reprezintă un suport educațional modern și interactiv, ce va fi folosit în școli și licee pentru predarea unor subiecte de literatură, istorie și geografie. Vor urma prezentări inedite în colegiile din Iaşi, dar şi în alte oraşe din ţară precum București, Cluj-Napoca, Timișoara . De asemenea, aplicaţia va fi lansată şi la Londra, Paris, Bruxelles, Amsterdam şi Berlin.

Cu ajutorul aplicației  “Iaşi VR” puteți vizita virtual 3D cele mai reprezentative locuri din Iaşi: Parcul Copou, Biblioteca Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi” Iaşi, Muzeul Unirii, Râpa Galbenă, Mănăstirea Trei Ierarhi, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” Iaşi, Palatul Roznovanu (unde îşi are sediul Primăria Municipiului Iaşi), Palatul Culturii şi Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” Iaşi. De asemenea, turul va avea și un ghid audio în limba română și engleză, care oferă informații despre locurile pe care utilizatorul le „vizitează” virtual.

Aplicația poate fi instalată pe smartphone-uri cu sistemele de operare Android, iOS și Windows Phone şi poate fi descărcată începând cu data de 9 noiembrie 2015 din Google Play Store, Apple AppStore , Windows Phone Store şi funcționează împreună cu o pereche de ochelari Cardboard Glasses.

Aplicația are rolul de a ajuta Iașul în competiția de obținere a prestigiosul titlu de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Dosarul de candidatură al Iaşului are ca temă principală şi ca slogan formula „Switch On” şi a fost depus la Ministerul Culturii pe 10 octombrie. Eligibilitatea dosarelor de candidatură a 14 orașe din România a fost validată, iar reuniunea de preselecţie, în urma căreia juriul european va întocmi o listă scurtă a oraşelor candidate, va avea loc în perioada 7 – 10 decembrie 2015.

Evenimentul este susţinut de Primăria Municipiului Iaşi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi şi Consiliul Judeţean Iaşi.

Articolul Iașul, primul oraș din țară în care se poate călători virtual tridimensional apare prima dată în In Oras - Iasi.

„Iașul și-a câștigat de mult – prin meritele înaintașilor săi – statutul indenegabil de Capitală Europeană a Culturii, artelor și științelor. Îmi doresc ca cetățenii de azi ai bătrânei urbe moldave să fie pe deplin conștienți de asta și să-i redea – prin transformări profunde și gesturi cu rezistență în timp – aura, statutul și identitatea ce i se cuvin în peisajul Europei moderne.” Raluca Știrbăț, pianistă

După un an de studiu la Academia de Muzică „George Enescu“, ieşeanca Raluca Ştirbăţ este admisă la Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena, la clasa profesorului Jürg von Vintschger. A fost bursieră a Societăţii „Beethoven”, a fundaţiei „Martha Sobotka-Janaczek” şi a Clubului Rotary din Viena precum şi a Nippon Foundation din Tokio şi a fundaţiei „Madeleine Blaireville” din Elveţia. A participat la numeroase cursuri de măiestrie ale unor pianişti de renume printre care Murray Perahia, Hans Leygraf, Lory Wallfisch, Aquilles Delle-Vigne, Marek Drewnowski. Raluca Ştirbăţ este laureată a numeroase concursuri naţionale şi internaţionale precum: „Sanremo Classico” – Italia (Premiul I), „Stefano Marizza” – Trieste, Italia (Premiul I), „Virtuosi per musica di pianoforte” – Cehia (Premiul I), marele trofeu Lira de aur al concursului „Ciprian Porumbescu” – Suceava şi premiul special al Asociaţiei „Jeunesses musicales”.

Raluca Ştirbăţ a înfiinţat în august 2011, la Viena, Societatea Internaţională „George Enescu”, care are drept ţeluri promovarea operei marelui compozitor român. În 2012, pianista a adus în atenţia opiniei publice internaţionale starea deplorabilă a imobilului şi valoarea memorială a casei copilăriei din Mihăileni, de care se leagă momente importante din viaţa şi creaţia compozitorului. A militat pentru clasarea clădirii ca monument istoric şi transformarea în muzeu, iar în urma demersurilor, în noiembrie 2013, casa George Enescu din Mihăileni a fost clasată drept un monument architectonic reprezentativ pentru tipul de casă de ţară moldovenească din secolele XVIII-XIX.

Pentru meritele artistice excepţionale şi pentru angajamentul social, Ministerul de Interne al Austriei i-a acordat în martie 2013 titlul de „Mesager al integrării”. De asemenea, Raluca Ştirbăţ a primit, în decembrie 2014,  în cadrul Galei Oamenii Timpului, organizată la Iaşi, un premiu special pentru campania iniţiată în vederea salvării casei lui George Enescu de la Mihăileni.

„Iaşul are, evident, în gena sa toate ingredientele ca să devină Capitală Europeană a Culturii. Îi lipseşte unul singur, dar esențial: solidaritatea.

Dacă toți cei care datorăm ceva Iaşului pentru ceea ce suntem acum, fie că locuim aici, fie că am plecat din ţară, dacă toți am sprijini concertat această candidatură, atunci oraşul nostru ar deveni iarăşi capitală.” Teodor Corban, actor

Actor al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” de peste 25 de ani, Teodor Corban şi-a împărţit cariera între scena teatrului ieşean şi platourile de filmare. În 2006, a păşit pe covorul roşu de la Cannes după ce a interpretat rolul lui Virgil Jderescu, patronul unui post de televiziune local, în filmul „A fost sau n-a fost”, în regia lui Corneliu Porumboiu. O realizare pe care, spune Teodor Corban, nu o va uita niciodată. Filmul a câştigat trofeul Camera d’Or şi premiul Label Europa Cinema la Cannes, iar rolul i-a adus primul său premiu din cariera de film – premiul special la Festivalul de la Cottbus.

În anul 2015, Teodor Corban intră în cursa pentru Ursul de Argint – premiul de interpretare masculină – al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, alături de actorii Christian Bale, James Franco şi Wen Jiang.

„Mi se pare oportună și salutară dorința tinerilor ieșeni de a propune, pentru o Capitală Europeană a Culturii în 2021, un program cultural în care să fie readusă în discuție componenta evreiască, atât de importantă în istoria locului, a culturii și memoriei ieșene. Sprijin cu bucurie un astfel de demers.” Moshe Idel, profesor Universitatea din Ierusalim

Născut la Târgu Neamţ în anul 1947, Moshe Idel este astăzi o somitate mondială în filosofia iudaică, studiul Kabbalei, mistică evreiască şi hasidism. Cunoscut astăzi peste tot în lume, apreciat la superlativ de toţi marii specialişti în studiul religiilor, savantul Moshe Idel şi cărţile sale sunt din ce în ce mai cunoscute în România, iar cercetările profesorului sunt veritabile repere pentru studiile religioase interdisciplinare.

Este autorul mai multor cărţi de referinţă în domeniile sale de specialitate, numeroasele lucrări publicate incluzând titluri precum: The Mystical Experience in Abraham Abulafia (1987), Kabbalah: New Perspectives (1988), Hasidism: Between Ecstasy and Magic (1995), Messianic Mystics (1998), Absorbing Perfections: Kabbalah and Interpretation (2002), Kabbalah and Eros (2005). 

În decembrie 2010 Senatul Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în numele întregii comunităţi academice, i-a decernat profesorului Moshe Idel titlul de Doctor Honoris Causa.

Peste 15 personalităţi din domenii diferite (business/antreprenoriat, teatru, muzică, literatură, arte vizuale) şi-au arătat susţinerea pentru proiectul Iaşi 2021. În fiecare săptămână vom dezvălui câte trei ambasadori şi testimonialele lor pentru Iaşi – Capitală Europeană a Culturii 2021. Până acum, de pe lista susţinătorilor fac parte Dan Lungu, Ion Caramitru, Matei Vişniec, alături de Raluca Ştirbăţ, Teo Corban şi Moshe Idel.

Dosarul de candidatură al Iaşului are ca temă principală şi ca slogan formula„Switch On” şi va fi depus la Ministerul Culturii la data de 10 octombrie 2015.

„Switch on este expresia a ceea ce ne dorim să obţinem prin acest proiect, respectiv să schimbăm faţa oraşului, să comutăm pe Iaşi, aceasta fiind şi tema întregului dosar. Vrem ca 2021 să fie momentul în care transformăm Iaşul în centrul de interes al fluxurilor intelectuale, culturale, democratice europene”, precizează Florin Cîntic, directorul artistic al proiectului Iaşi – Capitală Europeană a Culturii 2021.

Programele care stau la baza proiectului sunt: „Punţi creative/ Creative Bridges”, „Celebrând diversitatea spirituală/ Celebrating Spiritual Diversity”/ „Dor şi călător/ Longing and Belonging”, „Puncte puncte…/ Connecting Dots”, iar „ariile de acoperire ale conceptului”: „Memorie responsabilă”, „Cultură vie”, „Spiritualitate implicată” şi „Creativitate angajată”.

Articolul Ambasadorii proiectului Iaşi Capitală Europeană a Culturii 2021 apare prima dată în In Oras - Iasi.