Romanul, pentru prima oară tradus în limba română, redă atmosfera epocii, mai ales viața mondenă din saloanele bucureștene, cu personaje ilustre, dintre care se remarcă Radu, alter-ego al lui Titu Maiorescu, pe care autoarea și l-a imaginat în postură de soț, deși, în realitate, acesta era cumnatul său.

Romanul „Radu” este considerat un document de epocă și o oglindă a spiritului timpului în cercurile înalte ale Bucureștiului, fiind totodată și „expresie a patriotismului și a dorinței românilor de libertate” (Horst Fassel). Prin acest roman, și nu numai, autoarea germană a oferit publicului cititor german informații despre România, pe atunci foarte puțin cunoscută în Germania. „A ales un reprezentant de frunte al României, pe Titu Maiorescu, drept erou de roman, dar a și descris tradițiile pascale românești […], a pledat pentru valorile monahale […], a înfățișat viața bucureșteană cotidiană cu aspectele sale pitorești […], la fel și bravura ostașilor români (evocarea luptelor de la 1877).” (Horst Fassel).

Mite Kremnitz (1852-1916), autoare germană, a trăit în București din 1875 până în 1897, fiind o familiară a mediilor sus-puse, de la Carmen Sylva (cu care a colaborat, semnând împreună câteva cărți) la Carol I și Titu Maiorescu. Persoană cultivată, Mite Kremnitz și-a sporit, prin virtutea împrejurărilor, interesul pentru cultura română, scriind mult despre România și români. Memorabile au rămas amintirile ei și lucrarea „Amintiri fugare”, dedicată lui Eminescu (pe care, de altfel, și l-a imaginat drept soț), romanele care îl evocă pe Maiorescu și monografia lui Carol I.

Cei 22 de ani petrecuți la București au fost apogeul scriitoarei, cărțile și traducerile ei rămânând documente de neprețuit pentru o mai bună cunoaștere a culturii și literaturii române în Occident.

Romanul a fost tradus din limba germană de către Luminița și Horst Fassel, iar prefața este semnată de Horst Fassel. Cartea este distribuită în rețeaua muzeelor literare ieșene și poate fi comandată și online.

Informații despre activitatea EML se regăsesc pe www.muzeulliteraturiiiasi.ro, iar echipa editorială poate fi contactată la adresa de e-mail edituramlriasi@yahoo.com. 

Articolul Un roman surpriză la Editura Muzeelor Literare, prima evocare a Războiului de independență a unei scriitoare germane apare prima dată în In Oras - Iasi.

Colecția „Cărțile copilăriei” are deja în portofoliu apariții editoriale. Din iunie 2013, editura a publicat mici volume care sunt distribuite, momentan, în rețeaua muzeelor literare ieșene, iar titlurile cuprind povești ale lui Ion Creangă („Punguța cu doi bani”, „Capra cu trei iezi”, „Fata babei și fata moșneagului”), precum și „Făt-Frumos din lacrimă” de Mihai Eminescu.

Titluri speciale sunt pregătite pentru apariție în toamna anului curent, iar distribuția se va realiza la nivel național. De asemenea, două antologii traduse de către Alistair Ian Blyth în limba engleză vor fi editate la Editura Muzeelor Literare și lansate în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (23-27 octombrie 2013). Acestea cuprind texte deja selectate ale poeților și scriitorilor ieșeni, coordonatorii volumelor fiind Doris Mironescu (poezie) și Antonio Patraș (proză).

Echipa editurii Muzeului Literaturii Române Iași este formată din Mirel Cană (coordonator, șef serviciu „Programe culturale și publicații”), Carmelia Leonte (redactor) și Anca Bârliba (referent), iar sediul se află în Galeriile „Pod Pogor” de la muzeul Vasile Pogor. Informații despre activitatea editurii vor fi permanent actualizate pe www.muzeulliteraturiiiasi.ro

Articolul Muzeul Literaturii Române Iași are acum propria editură apare prima dată în In Oras - Iasi.