<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>6 martie &#8211; In Oras &#8211; Iasi</title>
	<atom:link href="https://iasi.inoras.ro/tag/6-martie/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://iasi.inoras.ro</link>
	<description>Iasi</description>
	<lastBuildDate>Thu, 06 Mar 2014 00:00:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=5.9.9</generator>

<image>
	<url>https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2020/01/download.png</url>
	<title>6 martie &#8211; In Oras &#8211; Iasi</title>
	<link>https://iasi.inoras.ro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Mai mult de o jumatate de secol de la nasterea lui Michelangelo Buonarroti</title>
		<link>https://iasi.inoras.ro/2014/03/06/mai-mult-de-o-jumatate-de-secol-de-la-nasterea-lui-michelangelo-buonarroti-3991/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=mai-mult-de-o-jumatate-de-secol-de-la-nasterea-lui-michelangelo-buonarroti-3991</link>
					<comments>https://iasi.inoras.ro/2014/03/06/mai-mult-de-o-jumatate-de-secol-de-la-nasterea-lui-michelangelo-buonarroti-3991/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Super admin]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 06 Mar 2014 00:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Monden]]></category>
		<category><![CDATA[6 martie]]></category>
		<category><![CDATA[aniversare]]></category>
		<category><![CDATA[jumatate de secol]]></category>
		<category><![CDATA[Michelangelo Buonarroti]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://iasi.inoras.ro/2014/03/06/mai-mult-de-o-jumatate-de-secol-de-la-nasterea-lui-michelangelo-buonarroti-3991/</guid>

					<description><![CDATA[<p>Michelangelo Buonarroti&#160;(n.&#160;6 martie&#160;1475,&#160;Caprese,&#160;Provincia Arezzo&#160;&#8211; d.&#160;18 februarie&#160;1564,&#160;Roma) a fost, alături de&#160;Leonardo da Vinci, cel mai important artist &#238;n perioada de v&#226;rf a&#160;Renașterii&#160;italiene. Geniul său universal este deopotrivă oglindit de&#160;pictură,&#160;desen,&#160;sculptură&#160;și&#160;arhitectură. A scris și poezii, &#238;n special &#238;n genul&#160;sonetului&#160;și&#160;madrigalului. Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni a fost al treilea din cei cinci fii ai lui Lodovico di Buonarroti Simoni [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2014/03/06/mai-mult-de-o-jumatate-de-secol-de-la-nasterea-lui-michelangelo-buonarroti-3991/">Mai mult de o jumatate de secol de la nasterea lui Michelangelo Buonarroti</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><b>Michelangelo Buonarroti</b>&nbsp;(n.&nbsp;6 martie&nbsp;1475,&nbsp;Caprese,&nbsp;Provincia Arezzo&nbsp;&#8211; d.&nbsp;18 februarie&nbsp;1564,&nbsp;Roma) a fost, alături de&nbsp;Leonardo da Vinci, cel mai important artist &icirc;n perioada de v&acirc;rf a&nbsp;Renașterii&nbsp;italiene. Geniul său universal este deopotrivă oglindit de&nbsp;pictură,&nbsp;desen,&nbsp;sculptură&nbsp;și&nbsp;arhitectură. A scris și poezii, &icirc;n special &icirc;n genul&nbsp;sonetului&nbsp;și&nbsp;madrigalului.</p>
<p style="text-align: justify;">
<p style="text-align: justify;">Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni a fost al treilea din cei cinci fii ai lui Lodovico di Buonarroti Simoni și ai Francescăi di Neri di Miniato del Sera. </p>
<p>După &icirc;ntoarcerea la&nbsp;Florența, de unde provenea familia lor, Michelangelo este lăsat &icirc;n grija unei doici. Aceasta fiind fiică și soție de pietrar, i-a insuflat micului Michelangelo dragostea pentru marmură. Această pasiune timpurie &icirc;l determină să părăsească școala, deși părinții lui ar fi dorit ca el să studieze&nbsp;gramatica&nbsp;și să se consacre studiilor umaniste. Datorită prietenului său, pictorul&nbsp;Francesco Granacci, Michelangelo descoperă pictura și, &icirc;n&nbsp;1488&nbsp;este dat la ucenicie &icirc;n cel mai vestit atelier de pictură din&nbsp;Florența&nbsp;aparțin&acirc;nd lui&nbsp;Domenico Ghirlandaio. &Icirc;n acea perioadă, acesta, &icirc;mpreună cu fratele său&nbsp;David, executa&nbsp;frescele&nbsp;din biserica&nbsp;Santa Maria Novella. Totuși, dorința de a lucra &icirc;n marmură nu-l părăsește; are paisprezece ani c&acirc;nd &icirc;ncepe să studieze sculptura pe l&acirc;ngă&nbsp;Bertoldo di Giovanni, un elev al lui&nbsp;Donatello, pe baza statuilor antice aflate &icirc;n grădina lui&nbsp;Lorenzo de Medici, supranumit&nbsp;Il Magnifico, conducătorul politic al Florenței. <br />&Icirc;n palatul acestui bogat mecena, protector al artelor, are posibilitatea de a cunoaște pe artiștii care veneau la curte, devenită un centru important de cultură umanistă. Printre aceștia sa afla și poetul&nbsp;Angelo Poliziano, cu care Michelangelo poartă discuții despre&nbsp;Homer,&nbsp;Virgiliu, despre&nbsp;Dante&nbsp;și&nbsp;Petrarca.</p>
<p style="text-align: justify;">P&acirc;nă a-și c&acirc;știga renumele de pictor remarcabil, Michelangelo dob&acirc;ndise deja gloria sa ca sculptor. Una dintre primele sale lucrări de pictură și chiar unul dintre puținele tablouri ale artistului &#8211; Michelangelo făc&acirc;nd mai ales pictură murală &icirc;n tehnica&nbsp;affresco&nbsp;&#8211; este&nbsp;La Sacra Famiglia&nbsp;(Sf&acirc;nta Familie), cunoscută și sub numele de&nbsp;Madonna Doni&nbsp;sau&nbsp;Tondo Doni&nbsp;(Tondo&nbsp;&icirc;n limba italiană derivă din&nbsp;rotondo, &icirc;nsemn&acirc;nd rotund). </p>
<p>Un&nbsp;tondo&nbsp;este pictat &icirc;n cerc, pe lemn fixat &icirc;ntr-o ramă sculptată. &Icirc;n tabloul lui Michelangelo, membrii Sfintei Familii sunt tratați &icirc;n manieră sculpturală și se diferențiază &icirc;n mod clar de celelalte personaje care populează fundalul, unde siluetele sunt realizate mai puțin plastic și culorile sunt estompate. Artistul conferă tabloului trăsături specifice artei antice, revoluțion&acirc;nd iconografia respectivei scene religioase tradiționale. Raportarea la antichitate este caracteristică&nbsp;Renașterii, fascinată de vechea cultură greco-romană.</p>
<p style="text-align: justify;">Valoarea și celebritatea operei lui Michelangelo a pus &icirc;n umbră viața sa personală. Cercetări mai recente au dezvăluit și aspecte obscure ale existenței sale. Deși nu era sărac, avea un mod de viață auster și solitar, asemeni unui&nbsp;călugăr. Adeseori lucra fără pauză chiar și &icirc;n timpul nopții, uit&acirc;nd să măn&acirc;nce sau să se odihnească.</p>
<p style="text-align: justify;">Prezența a numeroase nuduri masculine &icirc;n opera sa a făcut pe mulți comentatori să creadă că marele artist era&nbsp;homosexual, deși acesta nu a recunoscut niciodată. Astfel, cu Gherardo Perini, t&acirc;năr utilizat ca model &icirc;n lucrările sale, maestrul a avut o relație de opt ani.&nbsp;Dar cea mai mare afecțiune a avut-o față de Tommaso dei Cavalieri, care avea 23 de ani pe c&acirc;nd l-a &icirc;nt&acirc;lnit Michelangelo (care pe atunci avea 57 de ani) și căruia i-a dedicat peste 300 de sonete și madrigale.</p>
<p style="text-align: justify;">Michelangelo a avut o relație platonică cu marchiza Vittoria Colonna de Pescara, care era cu 15 ani mai t&acirc;nără și căreia i-a dedicat mai multe&nbsp;sonete. Povestea sentimentală &icirc;ncepe pe c&acirc;nd maestrul avea 61 de ani.</p>
<p style="text-align: justify;">Către sf&acirc;rșitul vieții, relația sa cu&nbsp;Biserica Catolică&nbsp;a fost &icirc;ncordată și aceasta deoarece artistul a criticat fastul și opulența instituției religioase. Mai mult, după unii autori, mesajul ascuns al operelor sale sugerează că omul poate ajunge la divinitate numai grației inteligenței sale, fără a avea nevoie de intermediari.</p>
<p><strong>Sursă date și foto: wikipedia.org</strong></p>
<p><em><b>Acest articol a fost scris de pe un laptop DELL, de la partenerii nostrii,&nbsp;Madd Electronics.</b></em></p>
<p><em><b><br /></b></em><br />
<a href='https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2014/03/29881-large.jpg' title="" data-rl_title="" class="rl-gallery-link" data-rl_caption="" data-rel="lightbox-gallery-1"><img width="560" height="800" src="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2014/03/29881-large.jpg" class="attachment-full size-full" alt="" loading="lazy" srcset="https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2014/03/29881-large.jpg 560w, https://iasi.inoras.ro/wp-content/uploads/sites/2/2014/03/29881-large-210x300.jpg 210w" sizes="(max-width: 560px) 100vw, 560px" /></a>
</p>
<span class="tags-links"><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/6-martie/" rel="tag">6 martie</a><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/aniversare/" rel="tag">aniversare</a><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/jumatate-de-secol/" rel="tag">jumatate de secol</a><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/michelangelo-buonarroti/" rel="tag">Michelangelo Buonarroti</a></span><p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2014/03/06/mai-mult-de-o-jumatate-de-secol-de-la-nasterea-lui-michelangelo-buonarroti-3991/">Mai mult de o jumatate de secol de la nasterea lui Michelangelo Buonarroti</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://iasi.inoras.ro/2014/03/06/mai-mult-de-o-jumatate-de-secol-de-la-nasterea-lui-michelangelo-buonarroti-3991/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Casting la Ateneul Tatarasi</title>
		<link>https://iasi.inoras.ro/2014/03/04/casting-la-ateneul-tatarasi-3984/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=casting-la-ateneul-tatarasi-3984</link>
					<comments>https://iasi.inoras.ro/2014/03/04/casting-la-ateneul-tatarasi-3984/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Super admin]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 04 Mar 2014 00:40:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Noutăți]]></category>
		<category><![CDATA[6 martie]]></category>
		<category><![CDATA[Ateneul Tatarasi]]></category>
		<category><![CDATA[Casting]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://iasi.inoras.ro/2014/03/04/casting-la-ateneul-tatarasi-3984/</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ateneul Tătăraşi organizează joi, 6 martie 2014, ora 11.00, &#238;n Sala Mare un casting pentru proiectul teatral &#8222;Hangiţa&#8221; de Carlo Goldoni. &#160;Pot participa studenţi şi absolvenţi (fete şi băieţi) cu studii de specialitate. &#160; &#160; Persoană de contact: &#160; Irina ENEA Colaborator PR &#160; tel. 0232 26 18 46 int.112 mobil: 0751 127 741 e-mail: [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2014/03/04/casting-la-ateneul-tatarasi-3984/">Casting la Ateneul Tatarasi</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ateneul Tătăraşi organizează joi, 6 martie 2014, ora 11.00, &icirc;n Sala Mare un casting pentru proiectul teatral &bdquo;Hangiţa&rdquo; de Carlo Goldoni. &nbsp;Pot participa studenţi şi absolvenţi (fete şi băieţi) cu studii de specialitate.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Persoană de contact:</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Irina ENEA</p>
<p>Colaborator PR</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>tel. 0232 26 18 46 int.112</p>
<p>mobil: 0751 127 741</p>
<p>e-mail: ateneutatarasi@yahoo.com&nbsp;</p>
<p>site:&nbsp;<a href="http://www.ateneutatarasi.ro/">www.ateneutatarasi.ro</a></p>
<p>FB&nbsp;:&nbsp;<a href="http://www.facebook.com/ateneul.tatarasi">www.facebook.com/ateneul.tatarasi</a></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><em><b>Acest articol a fost scris de pe un laptop DELL, de la partenerii nostrii,&nbsp;<a href="http://www.pcmadd.com/">Madd Electronics</a>.</b></em></p>
<p><em><b><br /></b></em></p>
<span class="tags-links"><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/6-martie/" rel="tag">6 martie</a><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/ateneul-tatarasi/" rel="tag">Ateneul Tatarasi</a><a href="https://iasi.inoras.ro/tag/casting/" rel="tag">Casting</a></span><p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro/2014/03/04/casting-la-ateneul-tatarasi-3984/">Casting la Ateneul Tatarasi</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://iasi.inoras.ro">In Oras - Iasi</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://iasi.inoras.ro/2014/03/04/casting-la-ateneul-tatarasi-3984/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
