Tarantino a abandonat scoala la 17 ani pentru a lua cursuri si a se sustine cu diverse slujbe. La 22 de ani, a gãsit un al doilea cãmin în Arhivele Video din Manhattan Beach, unde cunostintele sale vaste despre filmele vechi i-au fost în cele din urmã de folos. Cu colaboratorii Roger Avery si Jerry Martinez, Tarantino a transformat Arhivele Video într-o scoalã de film improvizatã. A început sã scrie pentru a scenele practice la cursurile sale de actorie.

Pulp Fiction din 1994 a fost un colaj fictiv politist cu multe straturi în timp, care a întretesut povestile mai multor personaje împreunã cu talentul narativ cosmopolit. Un film ca un joc de sah tridimensional, Pulp Fiction a restaurat cariera legendei din anii 70, John Travolta, la strãlucirea adecvatã, a consolidat statutul de star al actorului Samuel L. Jackson si a initiat relatia de lucru cu interpreta pe care a descris-o de atunci înainte ca „actrita mea”, Uma Thurman.

Dupã o pauzã de trei ani, Tarantino a scris si a regizat Jackie Brown în 1997, un film politist pe baza romanului lui Elmore Leonard, Rum Punch. Pam Grier a primit nominalizãri atât la Globul de Aur, cât si la Premiul SAG pentru interpretarea ei în rolul principal, iar actorul Robert Forster a fost nominalizat la un Premiu Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar. Au completat echipa unicat: Samuel L. Jackson (nominalizat de asemenea pentru Globul de Aur), Robert De Niro, Bridget Fonda si Michael Keaton.

Primul obiectiv al carierei lui Tarantino a fost cel de a deveni actor si a continuat sã interpreteze roluri în propriile filme si în operele altora. El a fost hotul cunoscut drept dl. Brown („Ãsta-i un pic prea asemãnãtor cu dl. Rahat.”) în Reservoir Dogs si panicosul Jimmie Dimmick, împovãrat cu un cadavru proaspãt în Pulp Fiction. În sectiunea „Man from Hollywood” din Four Rooms, a fost un regizor dur. A interpretat de asemenea rolul fratelui mai nebun al banditului George Clooney, Richard Gecko, în filmul lui Robert Rodriguez From Dusk till Dawn, a interpretat rolul principal în Destiny Turns on the Radio a lui Jack Baren (1995) si a apãrut în Girl 6 a lui Spike Lee (1996).

În urmãtorii ani care au trecut între lansarea lui Jackie Brown si realizarea lui Kill Bill, Tarantino a muncit din greu la un film de rãzboi, Inglorious Bastards, care a fost anuntat ca un proiect Miramax pentru 2004.

Revelatie a anilor `90 adulat si contestat in egala masura. Prin doar doua filme si citeva scenarii impune un cinematograf conceput dupa o logica spatiala si temporala proprie, in care violenta se imbina cu umorul, parodia unui gen consacrat (in speta filmul negru), cu naturalismul situatiilor.

Stiati ca: Quentin Tarantino alege o melodie a faimosului naist, Gheorghe Zamfir pentru soundtrack-ul filmului „Kill Bill Vol. I”,  numita „The Lonely Shepherd”.

Sursă date și foto: cinemagia.ro

Acest articol a fost scris de pe un laptop DELL, de la partenerii nostrii, Madd Electronics.

Articolul La multi ani, Quentin Tarantino! apare prima dată în In Oras - Iasi.