Expoziția studenților din anul II, specializarea Artă Murală:
Iulian Candalea,
Gabriel Cezar,
Anca-Luiza Hălăngescu,
Matei Sabatino,
Andrei Scriban,
Andreea Timofte
Curator: Asist. univ. drd. Andrei Timofte
Coordonator: Conf. univ. dr. Dan Acostioaei
22-30 mai 2019
Vernisaj: miercuri 22 mai, ora 16:00
Galeria apARTe, Codrescu Teodor, nr.6, Copou, Iași
Expoziția „EXPERIENȚE MODULARE” aduce împreună o serie de intervenții experimentale realizate de către studenții grupei de Artă Murală din anul II, Facultatea de Arte Vizuale și Design, a Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași. Evenimentul pilot face parte din proiectul Interstiții urbane organizat de către departamentul de Artă Murală al instituției. Programul susține dezvoltarea unei serii de proiecte, expoziții și evenimente artistice cu rolul de a promova arta murală interdisciplinară în spațiul public local.
Proiectul expozițional este orientat către interogarea conceptuală a suportului convențional. Tendința studiului interdisciplinar este articulată prin caracterul original al fiecărei propuneri artistice.După doi ani de activitate didactică, demersul expozițional presupune ieșirea autorilor din confortul academic al atelierului. Entuziasmul primei prezentări publice este celebrat prin expunerea unui ready-made comun – un puzzle colectiv realizat de către membrii grupei. Formatul modular consacrat în tradiția artelor murale este mai degrabă o temă-pretext, ce invită publicul să participe la o serie de exerciții de gândire. Astfel, spațiul tradițional al galeriei devine un laborator de testare a ideilor și a diversității opiniilor ce acompaniază practicile artistice în formare.
Proiectul serial propus de Anca Luiza Hălăngescu intitulat „Destinație”, urmărește să surprindă acel moment în care imaginile devin amintiri. Prin intervenția în desen asupra unor bilete CFR, autoarea produce o localizare intimă a propriului proces de memorare. Experiența sa introspectă și tema călătoriei sunt astfel fixate de registrul public cu ajutorul gestului creativ: „Am ales să abordez această temă deoarece sunt pasionată de călătoritul cu trenul și de colecționarea biletelor de tren. Pentru a le da o notă personală, am desenat pe ele câte o amintire din fiecare călătorie.”(Anca Luiza Hălăngescu)
Gabriel Cezar realizează o serie de moduli din ceramică aflați la granița dintre o eră geologică și futurism. Lucrarea sa este inspirată de interesul său către motive ce provin din geometria sacră.
Prin desenele sale „pointiliste” Iulian Candale adoptă o atitudine meticuloasă ce subliniază fragilitatea personajelor sale și precaritatea suportului. Între raportul dintre subiect și material, consumarea actului artistic duce la dematerializarea suportului. Lucrarea serială „Disonanța Gândirii” are ca element central percepția difuză asupra viselor. Experiența efemeră a visării este reprezentată de prezența „lucrurilor sugerate prin contur și de prezența golului, a lucrurilor care se pierd și se uită”. În relație cu actul memorării, intervenția asupra formatului evidențiază tactil această percepție discontinuă a realității. „Cel mai greu de îndurat nu sunt visele ce se pierd și durata unui vis, de nu vrei să te mai trezești vreodată, căci atunci ai amintiri frumoase ce le simți de parcă ar fi reale…și când se pierd ți-ai fi dorit să nu fi visat vreodată.”(Iulian Candalea)
Matei Sabatino reflectă la relația dintre arta urbană și arta murală consacrată propunând o cartografiere a relației sale cu orașul. Fluturii săi „origami” inserați în diverse spații locale, mizează pe capacitatea publicului de a observa (sau nu) prezența obiectelor. Traseul urban „aleatoriu” este articulat conceptual printr-o instalație reprodusă în spațiul expozițional. Intervenția sa temporară pune la îndoială delimitarea clasică a atelierului ca spațiu adecvat și formalitatea suporturilor convenționale.
Picturile „Portrete Disney” realizate de Andrei Scriban sunt asemenea unor imagini subliminale scăpate de sub control. Pare că subconștientul eliberează biți din cultura populară. Distanța dintre o expresie activă a acestora și evidența deprecierii și a uitării lor în mainstream-ul contemporan este subliniată de neutralitatea fundalului. Gestul portretului clasic prezintă o versiune autonomă, axată pe straniu.
Lucrarea propusă de Andreea Timofte, intitulată „Problema șoarecilor, L(t) = F(t) +xF′(t)”, testează limitele spațiului expozițional propunând o intervenție matematică ce subliniază caracterul finit al suportului mural. Preluarea culorii roșu din identitatea vizuală a facultății indică trecerea de la exercițiu didactic la experiment. „În matematică, problema șoarecilor este un experiment în care un număr de șoareci (insecte, câini, rachete, etc..) sunt amplasați în colțurile unui poligon. Fiecare șoarece se deplasează spre vecinul său imediat (în sensul acelor de ceasornic sau invers). Problema este rezolvată atunci când șoarecii se întâlnesc. În general, pentru un poligon regulat de n laturi, distanța dintre șoarecii învecinați scade cu o viteză de 1 cos( 2π/n) astfel că se întâlnesc după o perioadă de 1/1 (2π/n1)”(Andreea Timofte).

Profesori coordonatori:
prof. univ. dr. Maria Urmă
conf. univ. dr. Bogdan Maximovici
lect. univ. dr. Ramona Biciușcă
lect. univ. dr. Adrian Stoleriu
asist. univ. drd. Andrei Timofte

Serie de evenimente realizate în cadrul Festivalului Internațional al Educației, Iași Capitala Tineretului din România 2019-2020.
Cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași.
Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași, Facultatea de Arte Vizuale și Design