Colecția Top 10+ de la editura Polirom adună titluri și autori de nota 10, sau oricum, mai mult de 10 cărți de ocupat loc în biblioteci, pe noptiere în suflete și în gânduri. ”Maseurul orb” de Cătălin Dorian Florescu este un astfel de exemplu. O carte nu prea mare ca dimensiuni care încape în genți de mână, de voiaj, în mâini dibace ocupate uneori cu cești de cafea, alteori cu volume de citit mai toată ziua când prinzi vreun moment.
Cătălin Dorian Florescu este timișorean A studiat psihologia și psihopatologia la Universitatea din Zurich. După absolvire (1995) a lucrat în perioada anilor 1995-2001 ca psihoterapeut într-un centru de reabilitare a narcomanilor. De cinci ani s-a perfecționat în terapia gestaltistă, iar din decembrie 2001 este scriitor liber-profesionist în Zurich. Asta foarte pe scurt. Autorul e plin de povești despre călătorii și vieți de împrumut pe meleaguri departe.
Povestea din ”Maseurul orb” ar putea dispune de câteva inserții autobiografice, dar scriitorul este rezervat în acest sens, deci nu putem folosi decât concluzii adunate din imaginare și ceva intuiții. Teodor Moldovan, personajul central al cărții, a fugit din țară în adolescență, lăsând-o în urmă pe Valeria, marea lui iubire. A ajuns împreună cu părinții în Vest, unde sperau cu toții să ducă o viață mai demnă și a devenit un manager de succes. După ani, Teodor se hotărăște să se întoarcă acasă pe urmele fericirii și pentru a o căuta pe Valeria. În locul iubirii, găsește însă o țară ai cărei locuitori sunt prinși în prăpastia dintre visele despre Occident și realitatea lumii estice. La capătul lumii, într-o vale uitată de timp, îl cunoaște pe Ion, un maseur orb, care pare să fi găsit fericirea. Ce presupune această fericire, și cum îl marchează pe Teodor Moldovan întâlnirea cu ”maseurul orb” aflăm dintr-o carte ale cărei pagini sunt pregătite să cucerească neîndoielnic.
Un articol de Bianca Ioan
