Nu știu cât de mult este posibil ca o epocă oarecare să-și recunoască geniile. Istoria lumii ne spune că e imposibil de-a dreptul. Pentru curajul de a scrie lucruri necunoscute până la el, un autor putea fi și ars pe rug. Pentru îndrăzneala de a scrie împotriva tradiției, unii au fost excluși din comunități, alungați sau închiși. Dar știe Geniul ce e aceea ”îndrăzneală”? Se poate pune problema ”curajului” atunci când în ecuație este un Geniu? Sau Geniul își lansează creația în lume într-o manieră atât de naturală, încât nu poate fi vorba de procese amestecate cu emoții .. lumești? Discuția despre Geniu poate fi lungă, nu e momentul să o purtăm aici. Ceea ce vreau să scot în evidență este că Geniul, fie că știe, sau nu, că este Geniu, creează în jurul operei sale o perplexitate fără echivoc. Așa s-a întâmplat, de fiecare dată, cu apariția scrierilor Hannei Arendt.
Cartea despre care scriu azi este o nouă apariție la Humanitas, o traducere semnată de profesorul Drăgan Stoianovici, deloc străin de traduceri filozofice (admirabile); e vorba despre Viața spiritului, volum apărut inițial sub numele The Life of the Mind. The Groundbreaking Investigation of How We Think.
În 1973, Hanna Arendt devenea prima femeie care conferenția la prestigioasele Gifford Lectures, o serie anuală de conferințe inițiată în 1888 cu scopul de a îmbina știința, filozofia și spiritualitatea pentru o mai bună înțelegere a conceptului de teologie naturală. Pregătindu-și textele pentru publicare, Hanna Arendt le-a extins, însă, până la moartea sa bruscă în 1975 a reușit să finalizeze doar primele două, publicate postum.
O vastă și pătrunzătoare investigație despre activitățile mentale fundamentale din viața omului, o scriere care dezvăluie aspecte ce aparțin invizibilului din ”tărâmul gândirii”, o încununare finală și măreață a gândirii Hannei Arendt. Viața spiritului, o carte revelatoare care ne face atenți la modul în care lucrează spiritul și la puterea gândirii. O carte fascinantă din care înveți molipsindu-te de perplexitățile uneia dintre cele mai mari autoare a secolului XX.
Un articol de Bianca Ioan