Fundaţia Iaşi – Capitală Culturală Europeană a lansat campania Ambasadorii Iaşi 2021. Săptămâna aceasta vă prezentăm următorii trei ambasadori care susţin candidatura oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.
„Iașul și-a câștigat de mult – prin meritele înaintașilor săi – statutul indenegabil de Capitală Europeană a Culturii, artelor și științelor. Îmi doresc ca cetățenii de azi ai bătrânei urbe moldave să fie pe deplin conștienți de asta și să-i redea – prin transformări profunde și gesturi cu rezistență în timp – aura, statutul și identitatea ce i se cuvin în peisajul Europei moderne.” Raluca Știrbăț, pianistă
După un an de studiu la Academia de Muzică „George Enescu“, ieşeanca Raluca Ştirbăţ este admisă la Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena, la clasa profesorului Jürg von Vintschger. A fost bursieră a Societăţii „Beethoven”, a fundaţiei „Martha Sobotka-Janaczek” şi a Clubului Rotary din Viena precum şi a Nippon Foundation din Tokio şi a fundaţiei „Madeleine Blaireville” din Elveţia. A participat la numeroase cursuri de măiestrie ale unor pianişti de renume printre care Murray Perahia, Hans Leygraf, Lory Wallfisch, Aquilles Delle-Vigne, Marek Drewnowski. Raluca Ştirbăţ este laureată a numeroase concursuri naţionale şi internaţionale precum: „Sanremo Classico” – Italia (Premiul I), „Stefano Marizza” – Trieste, Italia (Premiul I), „Virtuosi per musica di pianoforte” – Cehia (Premiul I), marele trofeu Lira de aur al concursului „Ciprian Porumbescu” – Suceava şi premiul special al Asociaţiei „Jeunesses musicales”.
Raluca Ştirbăţ a înfiinţat în august 2011, la Viena, Societatea Internaţională „George Enescu”, care are drept ţeluri promovarea operei marelui compozitor român. În 2012, pianista a adus în atenţia opiniei publice internaţionale starea deplorabilă a imobilului şi valoarea memorială a casei copilăriei din Mihăileni, de care se leagă momente importante din viaţa şi creaţia compozitorului. A militat pentru clasarea clădirii ca monument istoric şi transformarea în muzeu, iar în urma demersurilor, în noiembrie 2013, casa George Enescu din Mihăileni a fost clasată drept un monument architectonic reprezentativ pentru tipul de casă de ţară moldovenească din secolele XVIII-XIX.
Pentru meritele artistice excepţionale şi pentru angajamentul social, Ministerul de Interne al Austriei i-a acordat în martie 2013 titlul de „Mesager al integrării”. De asemenea, Raluca Ştirbăţ a primit, în decembrie 2014, în cadrul Galei Oamenii Timpului, organizată la Iaşi, un premiu special pentru campania iniţiată în vederea salvării casei lui George Enescu de la Mihăileni.
„Iaşul are, evident, în gena sa toate ingredientele ca să devină Capitală Europeană a Culturii. Îi lipseşte unul singur, dar esențial: solidaritatea.
Dacă toți cei care datorăm ceva Iaşului pentru ceea ce suntem acum, fie că locuim aici, fie că am plecat din ţară, dacă toți am sprijini concertat această candidatură, atunci oraşul nostru ar deveni iarăşi capitală.” Teodor Corban, actor
Actor al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” de peste 25 de ani, Teodor Corban şi-a împărţit cariera între scena teatrului ieşean şi platourile de filmare. În 2006, a păşit pe covorul roşu de la Cannes după ce a interpretat rolul lui Virgil Jderescu, patronul unui post de televiziune local, în filmul „A fost sau n-a fost”, în regia lui Corneliu Porumboiu. O realizare pe care, spune Teodor Corban, nu o va uita niciodată. Filmul a câştigat trofeul Camera d’Or şi premiul Label Europa Cinema la Cannes, iar rolul i-a adus primul său premiu din cariera de film – premiul special la Festivalul de la Cottbus.
În anul 2015, Teodor Corban intră în cursa pentru Ursul de Argint – premiul de interpretare masculină – al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, alături de actorii Christian Bale, James Franco şi Wen Jiang.
„Mi se pare oportună și salutară dorința tinerilor ieșeni de a propune, pentru o Capitală Europeană a Culturii în 2021, un program cultural în care să fie readusă în discuție componenta evreiască, atât de importantă în istoria locului, a culturii și memoriei ieșene. Sprijin cu bucurie un astfel de demers.” Moshe Idel, profesor Universitatea din Ierusalim
Născut la Târgu Neamţ în anul 1947, Moshe Idel este astăzi o somitate mondială în filosofia iudaică, studiul Kabbalei, mistică evreiască şi hasidism. Cunoscut astăzi peste tot în lume, apreciat la superlativ de toţi marii specialişti în studiul religiilor, savantul Moshe Idel şi cărţile sale sunt din ce în ce mai cunoscute în România, iar cercetările profesorului sunt veritabile repere pentru studiile religioase interdisciplinare.
Este autorul mai multor cărţi de referinţă în domeniile sale de specialitate, numeroasele lucrări publicate incluzând titluri precum: The Mystical Experience in Abraham Abulafia (1987), Kabbalah: New Perspectives (1988), Hasidism: Between Ecstasy and Magic (1995), Messianic Mystics (1998), Absorbing Perfections: Kabbalah and Interpretation (2002), Kabbalah and Eros (2005).
În decembrie 2010 Senatul Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în numele întregii comunităţi academice, i-a decernat profesorului Moshe Idel titlul de Doctor Honoris Causa.
Peste 15 personalităţi din domenii diferite (business/antreprenoriat, teatru, muzică, literatură, arte vizuale) şi-au arătat susţinerea pentru proiectul Iaşi 2021. În fiecare săptămână vom dezvălui câte trei ambasadori şi testimonialele lor pentru Iaşi – Capitală Europeană a Culturii 2021. Până acum, de pe lista susţinătorilor fac parte Dan Lungu, Ion Caramitru, Matei Vişniec, alături de Raluca Ştirbăţ, Teo Corban şi Moshe Idel.
Dosarul de candidatură al Iaşului are ca temă principală şi ca slogan formula„Switch On” şi va fi depus la Ministerul Culturii la data de 10 octombrie 2015.
„Switch on este expresia a ceea ce ne dorim să obţinem prin acest proiect, respectiv să schimbăm faţa oraşului, să comutăm pe Iaşi, aceasta fiind şi tema întregului dosar. Vrem ca 2021 să fie momentul în care transformăm Iaşul în centrul de interes al fluxurilor intelectuale, culturale, democratice europene”, precizează Florin Cîntic, directorul artistic al proiectului Iaşi – Capitală Europeană a Culturii 2021.
Programele care stau la baza proiectului sunt: „Punţi creative/ Creative Bridges”, „Celebrând diversitatea spirituală/ Celebrating Spiritual Diversity”/ „Dor şi călător/ Longing and Belonging”, „Puncte puncte…/ Connecting Dots”, iar „ariile de acoperire ale conceptului”: „Memorie responsabilă”, „Cultură vie”, „Spiritualitate implicată” şi „Creativitate angajată”.
