„Coloana Infinitului”, „Masa Tacerii”, „Poarta Sarutului”, „Rugaciunea”, „Pasari maiestre”. Toate acestea nu sunt numele unor poezii, desi toata opera lui Constantin Brancusi, sarbatoritul nostru de astazi, poate fi considerata o impletire a sensibilului cu spiritualul, in incercarea de a da o forma cat mai armonioasa artei populare romanesti. Considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, cu contributii enorme la innoirea limbajului si viziunii plastice in sculptura contemporana, Brancusi a fost pana in maduva oaselor un roman, adoptat apoi de spatiul francez.
Brancusi isi urmeaza inca de mic chemarea pentru arta, de aceea este inscris cu bursa la Scoala de Arta si Meserii din Craiova, dupa o perioada in care a facut ucenicie prin diferite ateliere. Dupa finalizarea cursurilor vine la Bucuresti, pentru a urma Scoala de Arte Frumoase.
In 1903 primeste prima comanda a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din Bucuresti si reprezinta singurul monument public al lui Brancusi din Bucuresti. Din cauza unor conflicte cu consiliul bucurestean, Brancusi hotaraste sa paraseasca tara, intrucat aici arta sa nu era inteleasa. Inainte de a se stabili la Paris, se opreste si in Viena, unde lucreaza ca decorator de mobilier si are contact cu sculpturile egiptene care i-au influentat urmatoarele lucrari.
Constantin Brancusi a expus pentru prima data la Societe Nationale des Beaux-Arts si la Salon d’Automne din Paris in 1906. In 1907 creeeaza prima versiune a „Sarutului”, tema pe care o va relua sub diferite forme pana in 1940, culminand cu „Poarta Sarutului”, parte a Ansamblului Monumental din Targu-Jiu. Pana in 1914, participa cu regularitate la expozitii colective din Paris si Bucuresti, inaugurand ciclurile „Pasari Maiestre”, „Muza adormita”, „Domnisoara Pogany”. Pana in 1940, Brancusi participa la cele mai importante expozitii colective de sculptura din Statele Unite ale Americii, Franta, Elvetia, Olanda si Anglia.
In atelierul sau din Impasse Ronsin, in inima Parisului, Brancusi si-a creat o lume a lui, romaneasca. Muzeul National de Arta Moderna din Paris (Centre Pompidou) are un numar important de lucrari ale lui Brancusi, lasate prin testament mostenire Romaniei, dar acceptate cu bucurie de Franta, impreuna cu tot ce se afla in atelierul sau, intrucat guvernul comunist al Romaniei din anii 1950 a refuzat lucrarile lui Brancusi dupa moartea acestuia.
Echipa InOras.ro este foarte mandra de Constantin Brancusi si ii multumeste pentru mostenirea lasata in urma!
