Dezvoltarea unei metode noi si imbunatite pentru aplicarea benzilor kinesiologice
Benzile kinesiologice au devenit un “accesoriu terapeutic” aproape nelipsit din sportul de performanta si nu numai. In conditiile unei aplicari profesionale, bazate pe cunostinte solide de anatomie si biomecanica umana, aceasta tehnica devine mandatorie in recuzita oricarui sportiv de performanta sau amator. Unul dintre cele mai mari beneficii ale acestui tip de terapie este usurinta cu care benzile pot fi aplicate, problemele principale cu care atat terapeutul, cat si sportivul/pacientul se pot intalni, sunt legate de conditiile de mediu (ex. umiditate ridicata in mediul de lucru: vestiar – in apropierea dusurilor, aer liber, in apropierea unei piscine etc). Inventatorii, impreuna cu marii producatori de banda kinesiologica recomanda ca in procesul de aplicare a benzilor sa se produca caldura prin frecarea benzii cu palma, adezivul fiind activat termic. Insa, de multe ori, din cauza factorilor enumerati mai sus exagerati, durata pe care banda rezista lipita de piele poate scadea dramatic, chiar pana la 30% din timpul estimat initial, astfel caldura produsa prin frecare devenind insuficienta pentru a asigura rezultatele dorite.
MATERIALE:
Pe durata a 4 ani s-au executat aplicari cu benzi kinesiologice pe aprox. 120 de pacienti cu activitati diverse, dintre care au fost selectati 60 dupa criterii de activitate fizica ridicata. In acest proces au fost folosite 6 marci diferite de banda kinesiologica, de provenienta Koreea, SUA, Germania si Japonia. Deasemeni, a fost parcursa gama intreaga de culori de la fiecare producator in parte (crem, verde, bleu, negru, rosu, galben, roz), aici putand mentiona ca nu s-a observat nicio diferenta in elasticitatea benzilor de culori diferite ce provin de la acelasi producator. S-au observat diferente semnificative in elasticitatea, respectiv tensiunea benzilor doar de la producator la producator.
OBIECTIV:
Obiectivul studiului este reprezentat de maximizarea duratei de timp a purtarii benzilor kinesiologice prin imbunatatirea rezistentei la factori interni si externi, precum miscarile bruste, transpiratie, sebum, praf sau interactiunea cu hainele stramte. Scopurile aplicarilor benzilor au fost diverse, de la uz competitional, la recuperare neurologica sau dupa un accident de munca.
METODA:
Obiectivul s-a dorit a fi realizat prin utilizarea unei surse externe de caldura. Sursa externa de caldura este reprezentata de o lampa cu raze infrarosii de uz paramedical. Lampa produce suficienta caldura incat sa afecteze usor starea adezivului, astfel facandu-l sa patrunda in spatiile poroase. Prin incalzirea adezivului benzilor s-a urmarit o crestere semnificativa a aderentei benzilor in majoritatea conditiilor de mediu si factorilor interni sau externi.
REZULTATE:
In 100% din cei 40 de participanti selectati s-a notat o imbunatatire a aderentei de pana la ~ 70% (masurata in UM „timp” cu un minim de peste 50%) prin metoda aplicarii caldurii pe zonele unde banda kinesiologica a fost lipita. Rezultatele pot fi cu siguranta considerate ca fiind statistic semnificative.
CONCLUZIE:
Dupa 4 ani de testare si retestare a tehnicilor Kinesio Tape (denumirea originala) in diferite tari ale Europei si multiple medii de munca si joc sportiv, s-a descoperit ca prin aplicarea unei surse externe de caldura peste bandajele kinesiologice se poate obtine o aderenta sporita, aceasta ducand la o rezistenta in timp a unei aplicari, incomparabila cu situatiile in care nu se folosesc surse externe de caldura.
Autor: Alexandru Lefter, kinetoterapeut;
Supervizori: Roxana Damian, Dragos Spataru, Florian Mastacan;
Locatii: Danemarca, Anglia, Serbia (trecute), Iasi – Romania (in prezent);
Inceput: 2009
Final: 2013
Esantion: ~ 40 pers.
Nr. tipurilor de banda dupa firma producatoare: 6
